Orașul Cluj-Napoca

Creează!

Implică-te! Cluj în imagini

Muzeul de Minerologie al Universității Babeș-Bolyai (UBB)

Muzeul deţine astăzi peste 16.500 de eşantioane (dintre care în jur de 12.500 minerale, peste 3.700 geme prelucrate şi peste 200 meteoriţi), grupate în mai multe colecţii, în funcţie de criterii sistematice, geografice şi tematice.

Expoziţiile permanente (Colecţia Sistematică, Colecţia regională, Meteoriţii sau Gemele) ocupă cele două săli ale muzelui şi, în cazul Colecţiei de Cristalografie sau a Instrumentelor Ştiinţifice Istorice, o parte din holul Departamentului de Geologie (Mineralogie).

În cadrul muzeului propriu-zis sunt expuse aproximativ 8.000 de exponate (în 59 de vitrine), într-un spaţiu expoziţional de 126 metri pătrați. Între recordurile deţinute de muzeu se numără:

  • singura colecţie propriu-zisă de meteoriţi din România;
  • una dintre cele mai bogate şi variate colecţii de aur din Romania;
  • cea mai spectaculoasă şi diversificată expoziţie de pietre preţioase şi fine prelucrate;
  • cea mai bogată şi completă colecţie de pietre de podoabă din România;
  • numărul cel mai mare de specii minerale într-o colecţie sistematică aflată în muzeele din România;
  • marea varietate de localităţi de importanţă mineralogică, din ţară şi străinătate, reprezentate.

Activități

Proiecte educative pentru studenţi

Pe lângă studenţii geologi, care sunt principalii beneficiari, şi cei de la alte specializări academice au posibilitatea de a vedea în muzeu minerale şi roci legate într-un fel sau altul de domeniul lor de specialitate. Proiectele muzeale care vin în sprijinul studenților şi cadrelor didactice sunt:

Vizite tematice, pentru următoarele secţii: geologie, biologie, ştiințele mediului, chimie, fizică, istorie-arheologie, agronomie, pedologie, silvicultură, ştiința materialelor, arhitectură, arte plastice…

Teste de cunoştinţe de mineralogie descriptivă – cu întrebări privind proprietăţi macroscopice şi fizice ale mineralelor, pe baza eşantioanelor din muzeu.

Voluntariat în activităţi muzeografice – studenţii colaborând la diferitele activităţi muzeale (de exemplu, realizarea unor expoziții).

Proiecte educative pentru elevi

Acestea au menirea de a face vizitele la muzeu interactive şi dinamice, de a spori interesul tinerilor pentru lumea mineralelor, pentru ştiințele naturii în general, de a deschide porţi spre aprofundarea cunoştinţelor în domeniu, dar şi de a sprijini activitatea de evaluare a cunoştințelor de către cadrele didactice. Fiecare proiect este destinat unei anumite categorii de vârstă.

Pietre colorate (pentru elevii din clasele I-IV) – elevii sunt invitaţi să-şi manifeste creativitatea prin pictarea cu acuarele a unor pietre rotunjite de calcar alb, cele mai frumoase „creaţii” fiind expuse în muzeu.

În căutarea comorii (pentru elevii din clasele IV-VIII) – pe baza unei schiţe simplificate a muzeului, pe care sunt menționate indicii, elevii ajung la locul unde este ascunsă o „comoară”… pe care o pot lua acasă, sau la școală…

Testul-grilă (pentru elevii de liceu) – constă în întrebări referitoare la ceea ce elevii au văzut şi auzit pe parcursul vizitei. Se urmăreşte fixarea termenilor de specialitate şi a unor informaţii despre minerale şi roci (proprietăţi, rolul acestora în natură şi pentru om). Testul poate fi folosit pentru evaluarea cunoştinţelor de către cadrele didactice.

Top zece al mineralelor din muzeu (pentru elevii de liceu) – la începutul vizitei elevii sunt invitaţi să reţină denumirea şi localizarea eşantionului preferat, pe care să-l „nominalizeze” la finalul vizitei. Cu acest proiect dorim să provocăm implicarea personală şi motivaţia tinerilor vizitatori, pe baza resurselor de creativitate şi sensibilitate specifice vârstei.

Colecții

Colecţia sistematică de minerale

Colecţia sistematică expune 4.500 de eşantioane din cele peste 10.000, aparţinând celor 9 clase de minerale, succesiunea de prezentare în cadrul fiecarei clase fiind cea definită de mineralogul german Strunz. Sunt ilustrate peste 700 de specii minerale distincte (aproximativ 850 de denumiri, inclusiv varietăţi), provenind din România sau din străinătate, dintr-o gamă foarte variată de localizări geologice (ocurenţe) semnificative.

Elemente native. Include Colecţia de aur nativ, cu care debutează elementele native. Alte elemente native bine reprezentate sunt cuprul, argintul (de exemplu, de la Kongsberg, Norvegia), fierul, arsenul (agregate sferiodale de la Săcărâmb şi Hondol, România, sau de la Echizen, Japonia), sulful (cristale de până la 6 cm de la Girgenti, Sicilia), grafitul şi diamantul. De mare valoare ştiințifică sunt eşantioanele de telur, un mineral rar descris pentru prima dată în lume din România (Faţa Băii, lângă Zlatna, județul Alba) de către Muller von Reichenstein (1782).

Sulfuri, sulfosaruri, telururi. Este una dintre clasele de minerale cele mai bine ilustrate în Colecția sistematică, dată fiind bogăţia în minerale de acest tip în zăcămintele din România. Grupează în majoritatea cazurilor minerale cu aspect metalic, din care în mod tradiţional s-au obţinut principalele metale pentru industrie (Cu, Pb, Zn, etc.). Dintre acestea calcopirita, sfaleritul şi galena sunt cele mai cunoscute. Pot fi admirate cristale perfecte de pirită de până la 3.5 cm din mina Bucium-Arama, județul Alba (recunoscută pentru „recordul naţional” de dimensiune înregistrat de acest mineral), cât şi cristale de stibină de forme variate din zona Baia Mare. Un grup de minerale rare, de mare valoare ştiințifică îl constituie telururile de aur și argint din Munţii Apuseni: petzit, silvanit, krennerit, nagyagit – descrise pentru prima dată din România (Săcărâmb, Baia de Arieş), iar hessitul (Boteş) este prezent cu cristale de mari dimensiuni (1-3 cm).

Halogenuri. Depresiunea Transilvaniei, care în urmă cu aproximativ 12 milioane de ani constituia o uriașă lagună sărată, s-a acoperit, prin evaporare treptată, cu un strat masiv de sare gemă, rocă sedimentară alcătuită din mineralul halit. Nu puteau astfel să lipsească din colecţie cristale variate, de mari dimensiuni (până la 13 cm) de halit din diverse mine (saline) din această regiune, ca şi din alte zone „clasice”, cum ar fi Stassfurt (Germania), Wieliczka (Polonia) sau California (SUA). Un alt mineral spectaculos prin perfecţiunea cristalelor şi varietatea de culori (violet, verde, galben, etc.) este fluorina, prezentă în colecţie prin eşantioane din România (Cavnic, Banat) şi străinătate (Germania, Marea Britanie, etc.). Mai atrag atenţia cristalele verzi de 2,5 cm de atacamit (Chile).

Oxizi și hidroxizi. Grupa cuprinde unele dintre cele mai răspândite minerale din scoarţa terestră (aproximativ 17% din totalul de specii, dintre care 12% revine doar oxizilor de siliciu reprezentati în special de cuarţ şi opal). Sunt expuse zeci de eşantioane de cuarţ (ametist, cristal de stâncă, cuarţ fumuriu) – inclusiv calcedonii (agat, jasp, etc.), precum şi opal (nobil, de foc, lemne opalizate), din România şi din străinătate. Alte geme din această clasă sunt reprezentate de varietăţile nobile de corindon (safir, rubin) şi crisoberil. Magnetitul şi hematitul constituie principalul minereu de fier, în Romania fiind exploatat în special în Banat (de exemplu, Ocna de Fier) sau la Maşca-Băişoara, județul Cluj.

Nitrați, carbonați, borați. Mineralul cel mai bine reprezentat în expoziţie este calcitul, reprezentat de cristale incolore şi perfect transparente (inclusiv „spat de Islanda”), roz (cu conţinut de mangan) sau – „specialitatea” zonei Baia Mare – negre sau bicolore (alb şi negru). Cristale maclate de aragonit de la Spania Dolina (Slovacia), de până la 7 cm sau de la Corund, județul Harghita (1-2 cm) se numără printre rarităţi. Două minerale de cupru, viu colorate – azuritul (albastru) şi malachitul (verde) reţin, de asemenea, atenţia. Dintre speciile rare amintim ludwigitul de la Ocna de Fier, județul Caraș-Severin, respectiv szaibelyitul şi kotoitul de la Băiţa, județul Bihor, minerale descrise pentru prima dată în literatura din România.

Sulfați, cromați, molibdați, wolframați. Cristale perfecte de celestină de la Copăceni sau Cluj stau alături de cele din străinatate (Germania, Italia, Franta, SUA, etc.). Baritina este un alt mineral spectaculos, datorită cristalelor lamelare dispuse în rozete (de exemplu, din zona Baia Mare) sau, mai rar, a celor columnare (Franța, Marea Britanie, SUA). Gipsul poate fi prezent sub forma masivă – alabastru, sau sub formă de cristale de diverse forme şi mărimi. Mai atrag atenția crocoitul (Tasmania, Australia) prin culoarea roşie de foc, sau sulfații de cupru (calcantit, devillin, etc.), cu diverse nuanţe de albastru şi verde.

Fosfați, arseniați, vanadați. Cristale de forme şi culori variate de apatit din ocurenţe renumite de pe glob (Canada, Germania, Cehia, Austria, Norvegia etc.) stau alături de specii rare, unele descrise din Romania (de ex. krautitul de la Sacaramb, jud. Hunedoara). De asemenea atrag atenţia prin culorile lor vii – albastru şi verde – fosfaţii şi arseniaţii de cupru (turcoaza, lavendulanul etc.).

Silicați. Este clasa cu numărul cel mai mare de specii minerale (peste 25% din total), ponderea lor în natură fiind mult mai însemnată (ei alcătuiesc aproximativ 80% din scoarţa terestră). În general sunt minerale transparente şi dure; atunci cand prezintă culori vii pot fi folosite ca pietre de podoabă: granaţii, topazul, berilul (cu varietăţile smarald şi acvamarin), turmalina, jadeitul şi nefritul (ambele cunoscute sub numele de „jad”) etc. Majoritatea provine din zone renumite de pe glob (Rusia – Munții Ural, Italia, Brazilia, SUA, etc.). Minerale rare, ca de exemplu gehlenitul – pentru care România deţine „recordul” mondial de dimensiune a cristalelor, 15 cm (în colecție se află cristale de până la 7 cm) sau tilleyitul de la Vaţa de Sus, județul Hunedoara sunt de mare interes ştiinţific. Feldspaţii (inclusiv varietăţile „nobile” cum ar fi amazonitul sau labradoritul) sunt prezenţi într-o mare varietate.

Minerale organice. Este o clasă cu un număr redus de specii minerale, alcătuită din compuşi ai carbonului, hidrogenului şi oxigenului. Cele mai spectaculoase eşantioane în muzeu sunt cele de ambră (chihlimbar) (metaforic denumită şi „lacrima zeilor”) de la Colţi, județul Buzau şi Vălenii de Munte, județul Prahova. Acest mineral a apărut prin transformarea în timp a unor răşini vegetale naturale; uneori poate îngloba, în fazele incipiente, insecte sau alte vieţuitoare fosile. În plus sunt expuse diferite tipuri de cărbuni – roci organice combustibile formate din substanţa organică bogată în carbon obţinută prin transformarea plantelor fosile.

Colecţia regională de minerale din România

România este renumită prin bogăţia sa minerală, mineritul reprezentând o ramură economică tradiţională. Zonele cele mai cunoscute din acest punct de vedere, bogat reprezentate în expoziţie, sunt: provincia metalogenetica Oaş – Gutăi – Ţibleş, cu centrul la Baia Mare; provincia Munţilor Apuseni, cu centrul la Brad (ambele cu zăcăminte în principal de origine hidrotermală) şi provincia Banatului, cu centrul la Ocna de Fier-Dognecea (cu zăcăminte de skarne asociate magmatismului banatitic). Principalele ocurenţe mineralogice din aceste provincii sunt reprezentate prin mineralele metalice (cu valoare economică) şi cele de gangă (nemetalice, steril) cele mai caracteristice.

Alături de zonele miniere sunt prezentate şi ariile în care mineralele se întâlnesc la suprafaţă, în diferite tipuri de roci. De exemplu, se pot vedea minerale din aluviunile râurilor din Munţii Sebeş, fragmente de andezit cu cruste de sulf şi sulf masiv din Munţii Călimani, sau minerale metamorfice din Munţii Făgăraş. Pentru cei care doresc să colecteze minerale şi roci din împrejurimile Clujului (Căpuşu Mic, Aghireş, Săndulesti, Copăceni-Tureni, etc.), această expoziţie poate fi o sursă de inspirație.

Colecţia de aur nativ

Cele mai multe eşantioane aparţin zăcământului Roşia Montană (județul Alba), dar şi altor zone miniere tradiţionale din „patrulaterul aurifer” al Munţilor Apuseni (Bucium-Baia de Arieş, Brad-Săcărâmb, Zlatna-Stănija, etc.) sau din zona Baia Mare (Cavnic). Se mai pot vedea lamele de aur aluvionar obţinute prin spălarea nisipurilor aurifere.

Zone aurifere vestite din întreaga lume sunt de asemenea prezente în colecţie: Munţii Ural (cristale de pana la 2 milimetri de la Neviansk) şi Siberia (Rusia), Cornwall (Marea Britanie), California (SUA), Mexic, Columbia, Venezuela.

Colecţia de meteoriţi

Termenul de „meteor” provine din limba greacă şi înseamnă „fenomen petrecut pe cer”. În particular, se referă la fenomenul luminos provocat de aprinderea materiei cosmice datorita frecării cu atmosfera terestră. Dacă în urma arderii mai rămâne material, acesta cade pe Pământ şi este denumit „meteorit”. În urma cercetărilor recente s-a constatat că o mică parte dintre aceştia reprezintă fragmente lunare sau marţiene, iar restul îşi au originea tot în sistemul solar, între planetele Marte şi Jupiter.

Pe teritoriul României sunt înregistrate zece căderi de meteoriți; material s-a păstrat doar din 9 dintre aceştia, cea mai mare cantitate rezultând din căderea de la Mociu – denumirea ştiințifică este „meteoritul de la Mocs” – județul Cluj (anul căderii 1882). În expoziție se pot vedea fragmente din 7 dintre meteoriţii românești, inclusiv fragmentul cel mai mare (35,7 kg) din meteoritul de la Mociu, alături de meteoriţi căzuți pe toate cele cinci continente, unii dintre ei constituind rarităţi pe plan mondial.

Colecţia de geme

Colecția este în întregime expusă în vitrina originală din secolul al XIX-lea, constituind unul dintre principalele puncte de atracţie ale muzeului. Se poate admira o mare varietate de minerale naturale folosite la confecţionarea podoabelor, alături de câteva produse sintetice (sticlă, spinel sintetic etc.) şi substanțe organice (coral, perle). Dintre pietrele preţioase sunt prezente diamantul, safire şi rubine (din India, Sri Lanka, SUA), smaralde (Brazilia); pietrele fine sunt reprezentate în special de granaţi, turmalină, varietăţi de cuarţ (ametist, citrin, cristal de stâncă, agat, etc.) şi opal (nobil, de foc), spineli, turcoază…

Colecţia de geme din România

Colecţia de geme din România cuprinde 3.500 de pietre fine, din care peste 1200 expuse pe panouri tematice (regional şi compoziţional). Ea a fost alcătuită în anul 1987 pe baza materialului colectat în decursul deceniilor de activitate de membrii Departamentului de Mineralogie al Universitatea Babeş-Bolyai. Constă din minerale şi roci din peste 90 de ocurenţe din ţară, care pot fi folosite la confecţionarea podoabelor sau a unor obiecte decorative. Predomină varietăţile de cuarţ şi opal, dar sunt prezente şi alte minerale sau chiar roci comune, mai rar utilizate în scopuri gemologice.

La acestea se adaugă colecţia de „Geme şi roci ornamentale din Transilvania prezentate la Expozitia Mondială, Paris 1900”, alcătuită din 35 de fragmente lustruite de calcare şi marmure, plăci lustruite şi fragmente polisate de calcit cu aspect aragonitic şi aragonit de la Corund, județul Harghita, ca şi din diverse varietăţi de calcedonie şi opal (39 eşantioane lustruite).

Colecţia de minerale descoperite pentru prima dată din ocurenţe din România

Expoziţia de minerale descoperite pentru prima dată din România (40 eşantioane) cuprinde 18 specii minerale recunoscute ca fiind descrise pentru prima dată în literatura de specialitate din ţara noastră. Ele sunt, în mare parte, rarităţi minerale (de exemplu, telur, silvanit, nagyagit, krennerit, petzit, fizelyit, fuloppit, semseyit, andorit, telurit).

Colecţia de macle

Maclele sunt „cristale îngemănate” – concreşteri simetrice aparţinând aceleiaşi specii minerale. Sunt ilustrate macle tipice de alipire (juxtapunere): rutil, casiterit, gips, calcit, etc.; de întrepătrundere (penetraţie): arsenopirita, staurolit, pirita, fluorina, cuarţ, etc., atât simple, cât şi multiple: aragonit, crisoberil, bournonit.

Minerale din peşteri din România

Expoziţia reuneşte peste 30 de eşantioane minerale din peşteri din România (de exemplu, berlinit, calcantin, epsomit), unele foarte rare (prime documentări în mediul de peşteră, specii menţionate pentru prima dată în România, forme cristalografice rare…).

Zeoliţi din Munţii Apuseni

Zeoliţii sunt un grup de minerale hidratate, al căror nume înseamnă „piatră care fierbe” (de la cuvintele greceşti „zeo”= a fierbe și „lithos”= piatră), datorită faptului că zeoliţii eliberează apă dacă sunt încălziţi.

Zeoliţi din Munţii Apuseni este o colecţie de „de autor”, fiind realizată de Prof. Dr. Ioan Bedelean ca rezultat al tezei de doctorat. Aceasta cuprinde 7 tipuri diferite de zeoliţi de origine magmatică localizaţi în granodiorite, andezite, etc. din diferite ocurenţe din Munţii Apuseni.

Colecţia este expusă la intrarea în coridorul Departamentului de Geologie (Mineralogie), putând fi văzută gratuit.

Expoziţia cristalografică

Expoziția cristalografică include circa 750 exponate, atât cristale naturale, cât şi mulaje, aranjate după criterii sistematice, şi care ilustrează principalele clase de cristalizare. Aceasta este completată de expoziţiile „Proprietăţi fizice ale mineralelor” şi o succintă trecere în revistă a „Sistematicii minerale” (în total în jur de 500 eşantioane).

Colecţia este expusă pe coridorul Departamentului de Geologie (Mineralogie), putând fi văzută gratuit.

Instrumente ştiinţifice istorice

Expoziţia prezintă o valoroasă colecţie de instrumente ştiinţifice folosite în mineralogie şi cristalografie, de la sfârşitul secolului XIX până în prezent, ce include goniometre (de contact sau optice), refractometre, spectrometre, diferite tipuri de microscoape optice (polarizante şi stereoscopice), precum şi diverse tipuri de balanţe analitice.

Colecţia este expusă pe coridorul Departamentului de Geologie (Mineralogie), putând fi văzută gratuit.

Program de vizitare

  • marți – vineri / 11:00 – 14:00

În afara programului (inclusiv sâmbăta şi duminica) se pot organiza vizite pentru grupuri, cu planificare în avans.

Tarife de vizitare

  • adulți / 6 lei
  • copii, elevi și studenți / 3 lei

Studenţi şi angajaţi UBB: gratuit (cu legitimaţie sau carnet de student). Persoane cu dizabilităţi: gratuit.

Contact

Ultima actualizare:

Lasă un comentariu

Foloseşte cu încredere: <a href="" title=""></a> <strong></strong> <em></em> <blockquote></blockquote>

Încercăm să avem o politică liberală vizavi de comentarii.
Te rugăm să menții o atmosferă pozitivă și constructivă în mesajele tale sau riști să ai accesul blocat.