Orașul Cluj-Napoca

Implică-te!

Implică-te! Cluj în imagini

Muzeul de Artă Cluj-Napoca

Muzeul de Artă Cluj-Napoca este una dintre cele mai prestigioase instituţii muzeale cu profil artistic din România fiind nominalizat în anul 1997 pentru prestigiosul Premiu al Muzeului European al Anului- EMYA.

Calitatea programelor culturale organizate a fost recompensată cu premii naţionale acordate de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional pentru expoziţiile Cultură şi artă armenească la Gherla (2003), Abodi Nagy Béla (2005) şi Avangarda din România în colecţii clujene (2007) precum şi cu distincţia acordată de Comitetul Român al ICOM pentru impactul asupra publicului a programului „De gustibus et coloribus…” (2010).

Muzeul de Artă Cluj-Napoca este o instituţie publică de cultură cu personalitate juridică, aflată în subordonarea Consiliului Judeţean Cluj, finanţată din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul judeţului Cluj. Sub raport profesional, activitatea muzeului se desfăşoară în baza reglementărilor şi a dispoziţiilor specifice emise de către Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional. Acesta colecţionează, conservă, cercetează, restaurează, comunică şi expune, în scopul cunoaşterii, educării şi recreerii, bunuri care fac parte din categoria artelor vizuale din arta românească şi universală. Acestea includ: artele plastice şi decorative, design, arhitectură, fotografie, film, carte şi tipografie, manifestări de tip happening, instalaţii plastice, performance, manifestări artistice de sinteză, precum şi noi forme de creaţie circumscrise artelor vizuale care rezultă din activitatea artistică contemporană.

Palatul Bánffy

Palatul Bánffy din Cluj – clădirea Muzeului de Artă Cluj-Napoca – este cel mai important edificiu baroc din Cluj-Napoca şi unul de referinţă pentru arhitectura de secol XVIII din România, decoraţia arhitecturală în piatră fiind completată cu o serie de sculpturi cu valoare artistică deosebită realizate de Anton Schuchbauer. Clădirea este înscrisă la prima categorie (A) în lista clădirilor de patrimoniu arhitectural şi artistic naţional al României.

Edificiul a fost ridicat în perioada 1774-1785, de către arhitectul german Johann Eberhard Blaumann ca reşedinţă particulară a contelui Bánffy György (devenit mai târziu guvernator al Transilvaniei). Ulterior, clădirii i-au fost date alte destinaţii: reşedinţă de protocol, Cazinou Naţional, clădire de apartamente şi spaţii comerciale, sediu de societăţi industriale. În anul 1925 a fost construit chiar un cinematograf în curtea imobilului.

În anul 1956, Comuna Urbană Cluj a dat palatul în folosinţă Muzeului de Artă, înfiinţat în anul 1951. Între anii 1960-74 la palat au avut loc vaste lucrări de restaurare. Muzeul s-a mutat în palatul parţial restaurat în 1962 şi a fost deschis publicului în 1965.

În prezent, palatul este proprietate publică a judeţului Cluj şi se află în administraţia Muzeului de Artă Cluj-Napoca.

Palatul Bánffy este compus din patru aripi dispuse în jurul unei curţi interioare rectangulare. Dinspre stradă, accesul pe latura principală (dinspre Piaţa Unirii) se face pe o galerie triplă, monumentală, cu deschidere spre încăperile principale ale palatului, aflate în aripa vestică. Aceasta scară cu trei rampe, fiecare dintre acestea având lăţimea de 2 m, este cea mai mare de acest fel din Transilvania.

Proiectul palatului etajat urmează tipul palatelor orăşeneşti din apusul Europei vremii: planul pătrat cu o curte interioară închisă de cele patru aripi, acoperişul de tip mansardă, faţadele de palat spre exterior, respectiv cursivele interioare etajate deschise spre curtea interioară cu arcade la parter şi cu colonade la etaj.

Motivul central al atticului faţadei principale este stema familiei Bánffy, susţinută de grifoni înaripaţi şi încoronaţi. În jurul acestei steme sunt dispuse, alternând cu câte două urne, statuile unor divinităţi antice operă a sculptorului Anton Schuchbauer (Marte, Pallas Athena, Diana, Apollo, Perseu, Hercule); dispoziţia statuilor respectă principiul simetriei, caracteristic ansamblului clădirii.
Proporţiile monumentale şi suprafeţele faţadelor cu rezalitul corpului central având la etaj balconul cu traseu semicircular, statuile divinităţilor antice, stilul elegant al tâmplăriilor şi al elementelor decorative interioare dau un aspect specific palatului, care se înscrie în curentele artistice europene ale epocii.

Decorul interior original s-a păstrat în cea mai bună condiţie la etajul aripii vestice. Din relatările bibliografice se ştie că aici s-a aflat cea mai pretenţioasă parte a reşedinţei: două şiruri de săli, cele cinci încăperi orientate spre piaţă – spaţiile cele mai reprezentative ale palatului, primind un bogat decor: lambriuri şi obloane de lemn, vopsite în alb, cu decor cioplit în relief şi aurit, cu un aspect foarte elegant.

Colecțiile muzeului

Muzeul de Artă Cluj-Napoca deţine un patrimoniu deosebit de valoros de artă românească şi universală (sec. XV-XXI) cuprinzând peste 13.000 de piese din care: pictură (peste 3.600 piese), sculptură (peste 450 piese), arte grafice (peste 5.600 piese), arte decorative (peste 200 piese) şi fond documentar (peste 3.300 piese).

Artiştii români care prin activitatea lor au contribuit la constituirea unei arte naţionale reprezentative începând cu secolul al XIX-lea sunt ilustraţi cu opere semnate Theodor Aman, Nicolae Grigorescu (reprezentat atât de lucrările cu influenţe academice cât şi de cele care au rezultat ca urmare a evoluţiei artistice determinate de contactul cu colonia pictorilor de la Barbizon), Ion Andreescu, Ştefan Luchian (cu una dintre cele mai frumoase colecţii naţionale ale tablourilor sale cu subiect floral). Arta românească a primei jumătăţi a secolului XX este reprezentată prin lucrări semnate de Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Nicolae Dărăscu, Gheorghe Petraşcu, Francisc Şirato, Iosif Iser, Lucian Grigorescu, Dumitru Ghiaţă, Camil Ressu, Dimitrie Paciurea, Corneliu Medrea, legaţi de evoluţiile artei europene nu numai prin opţiuni stilistice şi tematice, ci şi prin contacte şi legături personale cu unii dintre cei mai notorii exponenţi ai acesteia. Conexiunile cu arta europeană sunt marcante în modul cel mai evident la artiştii care au evoluat sub semnul avangardei istorice, reprezentaţi prin opere semnate Hans Eder, Iosif Klein, Hans Mattis-Teutsch, Corneliu Mihăilescu, M. H. Maxy, Miliţa Petraşcu, Vasile Popescu.

Arta din România celei de-a doua jumătăţi a secolului XX este reprezentată cu opere ale artiştilor Catul Bogdan, Al. Ciucurencu, Aurel Ciupe, Ion Ţuculescu, Ion Vlasiu, Constantin Lucaci, Corneliu Baba, semnificative pentru detaşarea artiştilor de „reţetele” ideologico-artistice impuse de regimul comunist.

Arta din Transilvania este ilustrată de artişti ca Franz Neuhauser, Anton Bergman sau Mişu Pop, expresioniştii Nagy István şi Aurel Popp, gruparea artistică de la Baia Mare cu exponenţii Szolnay Sándor, Mikola András, Eugen Pascu, Kriszán János, David Jándi şi Ziffer Sándor. De asemenea, evoluţia artei în spaţiul ardelean, cu accente ale celei configurate în centrul artistic Cluj, este reprezentată de Elena Popea, Pericle Capidan, Tasso Marchini, Emil Cornea, Nagy Albert, Friedrich Bömches, Romul Ladea, Petre Abrudan, Teodor Harşia, Fülöp Antal Andor, Alexandru Mohy, Ion Sima, Petru Feier, Anton Lazăr, Bene József, Egon Marc Lövith.

Patrimoniul de artă universală însumează 1456 piese de picură, sculptură, grafică şi artă decorativă.

Fără a fi omogenă, colecţia de pictură conţine piese de interes artistic, dar şi documentar, pentru ambianţa artistică europeană: maghiară (Lotz Karoly: 1833- 1904, Munkácsy Mihály:1844-1900, Mednyánszky Lászlo : 1859-1919, Koszta Joszef: 1864-1949, István Reti: 1872- 1944), austriacă, germană ( Franz Defregger: 1885-1921), italiană ( Luca Giordano: 1632-1705, Carlo Dolci: 1616-1686), franceză ( Jean Hippolyte Flandrin: 1809-1861, Felix Ziem), rusă ( Ivan Konstantinovici Aivazovski: 1817-1900), flamando-olandeză (Herri Met de Blesse: 1480-1550).

Sculptura, datând în special din perioada secolelor XVIII – XX, provine mai ales din ambianţa franceză (Claude- Michel Clodion: 1738- 1814, Antoine- Louis Barye: 1796-1875) şi germană (Ernst Barlach: 1870-1938).

Colecţia de grafică cuprinde lucrări ale unor mari gravori şi desenatori europeni din secolele XVI-XX. Menţionăm dintre aceştia pe artiştii italieni (Salvator Rosa: 1615-1673, Giovanni Batista Piranesi: 1720-1778), francezi (Honoré Daumier: 1808-1879, Theodore Gericault: 1791- 1824, Edgar Degas : 1834-1916) şi germani (Käthe Kollwitz: 1867-1945).
Patrimoniul de grafică universală a crescut prin donaţiile de lucrări care au urmat organizării la muzeu a expoziţiilor Bienala Internaţională de Grafică Mică şi Tribuna Graphic.

Galeria Naţională

Galeria Naţională reprezintă expoziţia permanentă a Muzeului de Artă Cluj-Napoca realizată în 21 de săli de la etajul clădirii. Actuala paginaţie a Galeriei Naţionale etalează peste 200 de piese de pictură şi 18 piese de sculptură selectate din patrimoniul muzeului. Ţinând seama de specificul patrimoniului, actuala paginaţie propune o prezentare coerentă (atât sub raport cronologic, cât şi sub raportul filiaţiilor stilistice), a cinci secole de artă plastică naţională, secolele XVI-XX, cu un accent caracteristic asupra artei din Transilvania şi o evidenţiere expresivă a multiculturalităţii proprii spaţiului intracarpatic. Circuitul muzeal debutează cu o colecţie de icoane ortodoxe din Transilvania secolelor XVIII-XIX expuse alături de retablul bisericii catolice din localitatea Jimbor, judeţul Braşov, realizat în stilul goticului târziu (sec. XVI), cu influenţe renascentiste.

Pe întreg parcursul expoziţional este evidenţiată evoluţia artei din Transilvania începând cu picturi ilustrative pentru arta timpurie a portretului din secolele XVIII-XIX semnate de Franz Neuhauser, Anton Bergman sau Mişu Pop, continuând cu viziunea expresionistă ale lui Nagy István si Aurel Popp şi focalizând asupra grupării artistice de la Baia Mare cu exponenţii Szolnay Sándor, Mikola András, Eugen Pascu, Kriszán János, David Jándi şi Ziffer Sándor. De asemenea, evoluţia artei în spaţiul ardelean, cu accente ale celei configurate în centrul artistic Cluj, este reprezentată de Elena Popea, Pericle Capidan, Tasso Marchini, Emil Cornea, Romul Ladea.

Artiştii români care prin activitatea lor au contribuit la constituirea unei arte naţionale reprezentative începând cu secolul al XIX-lea sunt ilustraţi cu opere semnate Theodor Aman, Nicolae Grigorescu (reprezentat atât de lucrările cu influenţe academice cât şi de cele care au rezultat ca urmare a evoluţiei artistice determinate de contactul cu colonia pictorilor de la Barbizon), Ion Andreescu, Ştefan Luchian (cu una dintre cele mai frumoase colecţii naţionale ale tablourilor sale cu subiect floral). Arta românească a primei jumătăţi a secolului XX este reprezentată prin lucrări semnate de Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Nicolae Dărăscu, Gheorghe Petraşcu, Francisc Şirato, Iosif Iser, Lucian Grigorescu, Dumitru Ghiaţă, Camil Ressu, Dimitrie Paciurea, Corneliu Medrea, legaţi de evoluţiile artei europene nu numai prin opţiuni stilistice şi tematice ci şi prin contacte şi legături personale cu unii din cei mai notorii exponenţi ai acesteia. Conexiunile cu arta europeană sunt marcante în modul cel mai evident la artiştii care au evoluat sub semnul avangardei istorice, reprezentaţi prin opere semnate Hans Eder, Iosif Klein, Hans Mattis-Teutsch, Corneliu Mihăilescu, M. H. Maxy, Miliţa Petraşcu, Vasile Popescu.

Program de vizitare

  • miercuri – duminică / 10:00 – 17:00

Tarife de vizitare

Expoziţia permanentă

  • 8 lei / adulți
  • 2 lei / elevi şi studenţi, pentru adulţi cu handicap mediu şi uşor şi pentru preşcolari
  • 4 lei / pensionari
  • 6 lei / grupuri de vizitatori în număr de minim zece persoane

Expoziţii temporare

  • 6 lei / adulți
  • 1,50 lei / elevi şi studenţi, pentru adulţi cu handicap mediu şi uşor şi pentru preşcolari
  • 3 lei / pensionari
  • 4,5 lei / grupuri de vizitatori în număr de minim zece persoane

Contact

Ultima actualizare:

Lasă un comentariu

Foloseşte cu încredere: <a href="" title=""></a> <strong></strong> <em></em> <blockquote></blockquote>

Încercăm să avem o politică liberală vizavi de comentarii.
Te rugăm să menții o atmosferă pozitivă și constructivă în mesajele tale sau riști să ai accesul blocat.