Hotărârea Consiliului de Administrație al Universității Babeș-Bolyai cu privire la Consorții și Fuziuni Universitare

Prin Notificarea nr. 10.763 din 22 Septembrie 2000, Ministerul Educaţiei Naţionale a cerut universităţilor din România să procedeze la negocieri de unificare până la fuziune.

Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai a iniţiat Hotărârea Consiliului de Administraţie nr. 25.354 din 26 mai 2003, prin care s-a constituit Comisia de integrare a universităţilor clujene şi de formare a Universităţii Metropolitane din Cluj-Napoca pe baza următoarelor argumente:

• utilitatea şi substanţialele avantaje pe care le aduce integrarea universitară clujeană;
• posibilitatea de a mări substanţial veniturile angajaţilor, de a obţine un credit major pentru infrastructură şi de a lansa o puternică modernizare a laboratoarelor;
• faptul că o integrare universitară pornită şi realizată din proprie iniţiativă este sprijinită mult mai substanţial decât una făcută sub presiune;
• împrejurarea că şi în România sistemul universitar se va alinia, inevitabil, la repere europene;
• faptul că studenţii pot avea un beneficiu enorm – în materie de investiţii în cămine, de condiţii de studiu în biblioteci, în laboratoare, în materie de facilităţi de pe urma unei integrări făcută din proprie iniţiativă.

Între timp s-a putut constata tot mai mult că efectivul de universităţi este prea mare în ţara noastră, în vreme ce efectivul de studenţi rămâne prea mic. Rectoratul, Consiliului de Administraţie şi Senatul Universităţii Babeş-Bolyai au pledat continuu, din 2000 încoace, pentru concertare universitară în forme avansate şi au arătat că Legea consorţiilor universitare, adoptată în 2005, nu va avea şi nu a avut nici un efect, fiind caducă.

În reuniunea din 17 Ianuarie 2011, Consiliul de Administraţie al Universităţii Babeş-Bolyai, în baza argumentelor evocate, la care se adaugă noi argumente izvorâte din practicile anilor ulteriori, hotărăşte:

1. Universitatea Babeş-Bolyai este universitate comprehensivă, cu profil multicultural, având bază plurilinguală, care are potenţialul necesar pentru a se dezvolta pe una dintre cele două căi:

   a) dezvoltarea propriilor specializări didactice, economice, inginereşti, juridice, sociologice, psihologice, filosofice, teologice, artistice şi sportive până la acoperi un spectru larg de specializări, sau

   b) fuzionarea cu alte universităţi în scopul valorificării potenţialului acestora în cadrul unei universităţi integrate puternice.

2. Universitatea Babeş-Bolyai dispune de cea mai ramificată reţea de extensii universitare din Europa, cu unităţi la Bistriţa, Gheorgheni, Odorheiul Secuiesc, Satu Mare, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Sighetu Marmaţiei, Târgu Mureş, Târgu Secuiesc, Zalău.
3. Universitatea Babeş-Bolyai este universitate de cercetare avansată şi educaţie (echivalentă cu ceea ce în Charta proprie s-a numit universitate humboldtiană sau, în documente, universitate de cercetare intensivă) şi-şi proiectează dezvoltarea pe una dintre cele două căi, plecând de la asumarea acestui profil.
4. Universitatea Babeş-Bolyai se pronunţă pentru fuziuni de universităţi care să consolideze componentele şi să le mărească competitivitatea.
5. Universitatea Babeş-Bolyai dispune de infrastructura, staff-ul didactic, staff-ul administrativ şi celelalte premise încât să-şi întărească competitivitatea, fără a fi nevoie să înghită vreo altă unitate;
6. Universitatea Babeş-Bolyai este deschisă în două direcţii:

   a) să negocieze cu alte instituţii de învăţământ superior fuziunea sub titlul de Universitatea Metropolitană Babeş-Bolyai-Oberth din Cluj-Napoca;

   b) să negocieze cu alte instituţii de învăţământ superior fuziunea sub titlul de Universitatea Transilvaniei Babeş-Bolyai-Oberth din Cluj-Napoca.

7. Negocierile Universităţii Babeş-Bolyai pe tema asocierilor şi fuziunilor cu alte instituţii de învăţământ superior sunt conduse de principiile:

   – nucleul universităţii rezultate din fuziune trebuie să fie o universitate de cercetare avansată şi educaţie înaltă mai competitivă;
   folosirea unităţii celei mai puternice într-un domeniu, indiferent în care instituţie existentă se află aceasta, şi reorganizarea forţelor din domeniu în jurul acesteia;
   – distribuţia studiilor bachelor, master, doctorat conform criteriului unităţilor cele mai competitive;
   – păstrarea nivelului bachelor, în funcţie de atractivitatea pentru candidaţi, în toate unităţile instituţiilor de învăţământ superior care fuzionează;
   – constituirea Direcţiunii Generale a universităţii, rezultată din fuzionarea pe trunchiul universităţii cu cele mai dezvoltate servicii;
   – preluarea structurii didactice existente şi considerarea tuturor angajaţilor indiferent de provenienţă, ca angajaţi ai universităţii rezultată din fuziune;
   – ramificarea serviciilor pe unităţi componente atât cât este necesar din punct de vedere funcţional şi raţional, sub aspect financiar;
   formarea de servicii concertate (TV, radio, presă, imagine, calitate etc.), cu ramificări conform punctului anterior.

8. Se numeşte Comisia Consorţiilor şi Fuziunilor Universitare în componenţa: Prorector Nicolae Bocşan (responsabil), Preşedinte Paul Şerban Agachi, Vicepreşedinte Cristina Bălaş, prorector Toader Nicoară, Prorector Andrei Mărcuş, Prodecan Răzvan Nistor, Decan Vasile Bogdan, Decan Cornelia Majdik, Decan Cozar Onuc, Decan Corin Braga, Director General Viorica Bârsan, Subprefectul studenţilor Dana Bizuleanu. Comisia este împuternicită să negocieze şi să formuleze documentul final pentru consorţii şi fuziuni universitare, care va fi supus aprobării Consiliului de Administraţie şi Senatului Universităţii Babeş-Bolyai.