Orașul Cluj-Napoca

Exprimă-te!

Implică-te! Cluj în imagini

Concluziile dezbaterii publice „Relocarea romilor și consecințele ei sociale”

Data publicării
Categoria

Pe 17 ianuarie 2011, după o lună de la evacuarea familiilor de romi de pe strada Coastei şi mutarea lor de către Primăria Municipiului Cluj-Napoca în locuinţele sociale de pe Pata Rât, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii Babeş-Bolyai, Asociaţia Amare Prhala şi Fundaţia Desire din Cluj, în parteneriat media cu TVR Cluj, au organizat dezbaterea publică Relocarea romilor şi consecinţele ei sociale.

La eveniment au participat peste o sută de persoane, reprezentând European Roma Rights Centre (ERRC), organizaţiile membre ale Alianţei Civice a Romilor din România (19 la număr, printre care Romani Criss, Fundaţia Ruhama şi Asociaţia Parudimos), Asociaţia PAKIV România, Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Romi, Fundaţia Română pentru Comunitate, Copii şi Familie, Asociaţia Habitat for Humanity România, Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului, Asociaţia Studenţilor Romi Romano Suno, Fundaţia Wassdas, Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice, Asociaţia Studenţilor Universităţii Babeş-Bolyai, precum şi angajaţi ai Inspectoratului Şcolar Judeţean, Direcţiei de Sănătate Publică, Agenţiei Naţionale pentru Romi Biroul Regional Nord-Vest şi ai Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale. A fost prezent consilierul prezidenţial pentru problemele minorităţilor naţionale. Au participat şi patru persoane din partea persoanelor relocate, care şi-au prezentat punctul de vedere.

Direcţiile responsabile din cadrul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, deşi invitate la dialog, au transmis punctul lor de vedere printr-o scrisoare deschisă, căreia i s-a dat citire la începutul dezbaterii.

În urma discuţiilor s-a conturat o imagine clară a situaţiei celor 68 de familii care au fost dislocate de pe strada Coastei şi mutate în locuinţe modulare din zona Pata Rât, printr-o acţiune fulger (15, 16 şi 17 Decembrie 2010, incluzând şi notificarea privind depunerea cererii pentru locuinţe sociale), care a combinat intimidarea cu manipularea.

Confruntând situaţia prezentată în scrisoare cu cele constatate pe teren şi relatate de către cei în cauză, participanţii la dezbatere au ajuns la concluzia că:

Prin măsurile luate primăria nu a soluţionat problemele persoanelor relocate, ci le-a agravat, ignorând incluziunea socială şi zdruncinând situaţia unor persoane şi familii integrate în relaţii de muncă şi educaţie; a pus la dispoziţia celor relocaţi mai puţine locuinţe decât erau necesare şi a încălcat normele privind locuirea decentă şi mediul de viaţă sănătos, prin mutarea în locuinţe inadecvate, amplasate în imediata vecinătate a unor surse de poluare. Prin persuadarea locatarilor să semneze cererea pentru locuinţe sociale, primăria a ignorat interdicţia legală de a efectua evacuări în perioada de iarnă.

Participanţii au subliniat că este nevoie de intensificarea demersurilor pe plan local, naţional şi internaţional în vederea opririi constituirii unui ghetou stigmatizant în afara zonelor locuite ale oraşului, lângă surse de poluare a mediului, proiect care agravează consecinţele multiple ale sărăciei şi excluziunii sociale atât pentru cei relocaţi de pe strada Coastei, cât şi pentru cei vizaţi în viitor (posibil, strada Cantonului).

Inţelegând amploarea problemelor sociale cauzate sau accentuate prin dislocarea rezidenţilor de pe str. Coastei, participanţii au subliniat responsabilitatea autorităţilor locale pentru asigurarea serviciilor publice şi de asistenţă socială, respectiv soluţionarea unor probleme stringente: supraaglomerarea (până la 12 persoane în camere de 18m2), lipsa accesului la servicii medicale şi de îngrijire (pentru gravide, nou născuţi, copii, vârstnici, copil imobilizat în cărucior), pericolul pierderii locului de muncă, dificultatea frecventării grădiniţelor şi şcolilor unde erau înscrişi cei aproape 80 de copii şi bariere în calea utilizării unor servicii de sprijin comunitar.

În Apelul pentru solidaritate şi acţiune împotriva proiectului „Locuinţe sociale în Pata Rât”, lansat la sfârşitul dezbaterii, participanţii şi-au exprimat dezacordul cu proiectul Primăriei, considerând că acesta reprezintă o manifestare a discriminării instituţionale, materializate prin segregare rezidenţială. Avocatul desemnat de ERRC a prezentat participanţilor scrisoarea oficială semnată de ERRC, Asociaţia Amare Prhala şi Fundaţia Desire, scrisoare ce problematizează situaţia şi care a fost adresată Administraţiei Prezidenţiale a României, Primului Ministru al României, Primarului Municipiului Cluj-Napoca cât şi mai multor foruri internaţionale din domeniul drepturilor omului.

Lasă un comentariu

Foloseşte cu încredere: <a href="" title=""></a> <strong></strong> <em></em> <blockquote></blockquote>

Încercăm să avem o politică liberală vizavi de comentarii.
Te rugăm să menții o atmosferă pozitivă și constructivă în mesajele tale sau riști să ai accesul blocat.