Statui și monumente
Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul
Mihai Viteazul a fost domnul Ţării Româneşti și este cel care a unit pentru prima dată cele trei provincii româneşti (Ţara Românească, Moldova şi Ardeal), în anul 1600.
Grupul Statuar Horea, Cloșca și Crișan
Horea, Cloşca şi Crişan au fost conducătorii răscoalei ţărăneşti din Transilvania de la 1784.
Monumentul Memorandiștilor
Monumentul Memorandiştilor este dedicat luptei de emancipare naţională a românilor transilvăneni şi omagiu adus fruntaşilor memorandişti, judecaţi şi condamnaţi la Cluj în 1894.
Monumentul lui Avram Iancu
Monumentul este închinat memoriei lui Avram Iancu (1824-1872), conducătorul Revoluţiei românilor din Transilvania de la 1848-1849.
Grupul statuar Şcoala Ardeleană
Grupul statuar Şcoala Ardeleană este ridicat în cinstea corifeilor mişcării cultural-naţionale de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea: Samuil Micu (1745-1806), Gheorghe Şincai (1754-1816) şi Petru Maior (1761-1812).
Statuia lui Mihai Eminescu
Statuia este realizată în onoarea lui Mihai Eminescu (1850-1889), cel mai mare poet român.
Monumentul Glorie Ostașului Român
Monumentul Glorie Ostaşului Român este închinat memoriei celor care s-au jertfit pentru apărarea gliei străbune, unităţii şi independenţei naţionale.
Statuia lui Lucian Blaga
Statuia îl înfăţişează pe Lucian Blaga (1895-1961), personalitate marcantă a culturii universale, filozof, poet şi dramaturg.
Monumentul Stâlpi Împușcați
Monumentul Stâlpi Împuşcaţi este închinat curajului şi demnităţii celor care s-au ridicat împotriva dictaturii comuniste, pentru libertate şi democraţie.
Crucea de pe Cetățuie
Crucea de pe Cetăţuie este înălţată în memoria martirilor Revoluţiei de la 1848-1849.
Ansamblul monumental Matia Corvin
Operă a sculptorului Ioan Fadrusz şi a arhitectului Pakei Lajos, a câştigat Marele Premiu la Expoziţia Mondială de la Paris din anul 1900.
Statuia Sfântul Gheorghe ucigând balaurul
Statuia originală a fost realizată în anul 1373 de către meşterii clujeni Martin şi Gheorghe, fiii pictorului Nicolae din Cluj, fiind prima statuie ecvestră de for public a Renaşterii timpurii din Europa, executată în bronz. Comanda a fost dată de către împăratul Carol al IV-lea, rege al Boemiei, actualmente statuia fiind amplasată în Palatul Regal din Praga.
Lupa Capitolina
Este o copie fidelă a Lupei Capitolina din Roma şi a fost dăruită în anul 1921 de către municipalitatea din Roma oraşului Cluj, ca simbol al latinităţii românilor. Monumentului i s-a adăugat un basorelief al împăratului Traian, executat de sculptorul Ettore Ferrari (1849-1930) şi inscripţia ALLA CITTÀ DI CLVJ, ROMA MADRE, MCMXXI.
Statuia lui Baba Novac
Statuia lui Baba Novac, operă a sculptorului Virgil Fulicea, a fost amplasată în faţa Bastionului Croitorilor în anul 1975 în amintirea generalului lui Mihai Viteazul.
Statuia Fecioarei Maria
Statuia Fecioarei Maria (Statuia Sf. Maria Protectoare sau Statuia Ciumei) se află astăzi în spatele Bisericii Sf. Petru şi Pavel.
Obeliscul Carolina
Este monumentul laic cel mai vechi al oraşului. Statuia este o coloană memorială, realizată în amintirea vizitei la Cluj a împăratului Francisc I şi a soţiei acestuia, Carolina Augusta, între 18-27 August 1817, pentru a calma spiritele datorită foametei din oraş de după războaiele napoleoniene. Împăratul a luat parte la Zilele Sf. Ştefan, din 20 august, a prezidat şedinţa Dietei şi a vizitat Spitalul orăşenesc.
