Orașul Cluj-Napoca

Fii tu primul!

Implică-te! Cluj în imagini

Sfântul Apostol Andrei și folclorul românesc

Data
Access
gratuit
Loc
Bastionul Croitorilor Cluj-Napoca

Marţi, 30 Noiembrie 2010, la Bastionul Croitorilor Cluj-Napoca, va avea loc evenimentul Sfântul Apostol Andrei şi folclorul românesc.

Program

  • ora 18:00
    expoziţie de obiecte autentice româneşti – Galeriile de Artă Populară FolkArt
  • ora 18:30
    spectacol de dansuri populare – Ansamblul folcloric Cununiţa din cadrul Şcolii generale Liviu Rebreanu Cluj-Napoca cu Ioan Mureşan (director), Mihaela Tomuş (director adjunct), Mihaela Petrescu (coordonator ansamblu), Florin Ciobanu (coregraf) și Vasile Socea (coordonator orchestră)
  • ora 19:00
    proiecţie electro-fotografică Peştera biserică – prezintă prof. dr. Iosif Viehmann. Denumirea de proiecţiuni electro-fotografice a fost introdusă de către savantul Emil Racoviţă, care a prezentat, la Ateneul Român, în anul 1902, prima conferinţă cu diapozitive din România, despre expediţia antarctică Belgica (1897-1899), al cărei naturalist a fost. Proiecţia va prezenta biserica din Densuş şi peştera Ialomicioara din Cheile Ialomiţei (Bucegi) – intrarea în această peşteră a fost ridicată o bisericuţă care poartă hramul Sfinţilor Petru şi Pavel şi o mănăstire de călugări.

Sfântul Apostol Andrei este patronul mai multor ţări de religie ortodoxă şi catolică (Grecia, Rusia, Grecia, România, şi Scoţia, Spania) şi oraşe (Napoli, Amalfi, Ravenna, Bordeaux, Bruges, Patras şi Galaţi).

Sfântul Apostol Andrei a propovăduit Evanghelia locuitorilor din bazinul Mării Negre şi din teritoriile vechii Europe, pe unii dintre aceştia creştinându-i, fiind considerat patronul spiritual al românilor şi este sărbătorit la 30 noiembrie.

Potrivit tradiţiei, martiriul Sfântului Andrei a avut loc în timpul domniei lui Nero, la 30 noiembrie în anul 60, el fiind sărbătorit în această zi atât în Răsărit, cât şi în Apus. În Legenda Aurea, o lucrare compilată de episcopul Iacob de Voragine al Genovei (sec. XIII), se spune că Sfântul Andrei a fost pironit pe o cruce în formă de X (numită crux decussata) din porunca lui Aegeas, guvernatorul oraşului Patras. Potrivit legendei, din mormântul Sfântului Andrei izvorau mană şi mir frumos mirositor. Atunci când ieşea mană puţină, pământul rodea puţin, iar când mana venea din belşug, pământul rodea şi el mult.

Moaştele Sfântului Apostol Andrei se păstrează în mai multe locuri, prin fragmentarea lor, spre binecuvântarea şi bucuria credincioşilor din mai multe ţări

O tradiţie de origine italiană spune că imediat după cea de-a patra cruciadă, pe la anul 1208, cardinalul Petru din Capua a luat moaştele sfântului rămase la Constantinopol şi le-a dus la Amalfi, în apropiere de Napoli, acestea fiind păstrate în domul San Andrea, unde o parte din ele se găsesc şi azi. De aici, papa Pius al II-lea le-ar fi luat din cauza pericolului turcesc pe la anul 1460 şi le-a dus în Catedrala San Pietro din Roma, lăsând în Amalfi numai câteva părticele. La Amalfi se păstrează şi azi sarcofagul în care se găseau moaştele sfântului.

În anul 1964, papa Paul al VI-lea a decis în timpul celei de-a treia şedinţe a Conciliului II Vatican să ofere în dar bisericii din Patras capul sfântului, ca semn de dragoste frăţească pentru Biserica Ortodoxă. O părticică din moaşte însă a rămas în continuare în Catedrala San Pietro.

O altă tradiţie apuseană susţine că, în secolul al XVIII-lea, episcopul Acca din Hexam a adus o părticică din moaştele Sfântului Andrei în Scoţia, sfântul fiind considerat patronul spiritual al acestei ţări. Moaştele au fost păstrate în catedrala din oraşul St. Andrews până în timpul Reformei, când odată cu distrugerea catedralei au fost pierdute. În anii 1879 şi 1969 au fost aduse de la Amalfi în Scoţia alte părţi din moaştele sfântului, care se păstrează în Catedrala St. Mary din Edinburgh.

Sfântul Andrei îşi continuă şi azi misiunea apostolească prin sfintele sale moaşte, care sunt cinstite de creştini în diferite părţi ale lumii. În Răsărit, părticele din moaştele sfântului se găsesc în biserica Schitului rusesc Sf. Andrei de lângă Mănăstirea Vatoped, la biserica din Gabrovo (Bulgaria), Biserica Sf. Andrei din Mesa Geitonia (Limassol – Cipru), la Tbilisi (Georgia) şi în Catedrala ortodoxă din Astana (Kazahstan).

Legendele spun că în noaptea Sfântului Andrei (de 29 spre 30 noiembrie) se practică ritualuri, probabil antecreştine, cu scopul de a proteja oamenii, animalele şi gospodăriile. De Sfântul Andrei, o sărbătoare îmbogăţită cu tradiţii populare, se mănâncă bucate cu usturoi, se ţine post până la amiază ca să fie iarna bună, noroc în meserii, viaţă şi sănătate, nu se piaptănă, nu se pronunţă numele lupului, nu se împrumută din casă, iar dacă gogoşii de stejar sunt plini, va fi anul viitor ploios. Tot de Sfântul Andrei fetele fac vrăji de dragoste, de întors pentru obiectele furate, pierdute, se pune o crenguţă de măr în apă – dacă înfloreşte de Sf. Vasile anul următor va fi roditor – se pune grâul la încolţit, se ung ferestrele cu usturoi împotriva strigoilor.

Evenimentul este organizat de Primăria Municipiului Cluj-Napoca, prin Centrul de Informare Turistică, în parteneriat cu Ansamblul folcloric Cununiţa de la Şcoala generală Liviu Rebreanu şi Galeriile de Artă Populară FolkArt.

Lasă un comentariu

Foloseşte cu încredere: <a href="" title=""></a> <strong></strong> <em></em> <blockquote></blockquote>

Încercăm să avem o politică liberală vizavi de comentarii.
Te rugăm să menții o atmosferă pozitivă și constructivă în mesajele tale sau riști să ai accesul blocat.