Orașul Cluj-Napoca

Dezvoltă!

Implică-te! Cluj în imagini

Der Sächsische Fasching – Siebenbürgische Tradition in Klausenburg

Data
Access
gratuit
Loc
Bastionul Croitorilor Cluj-Napoca

În perioada 23-28 Februarie 2015, între orele 10:00 și 18:00, la Bastionul Croitorilor Cluj-Napoca va găzdui proiectul intitulat Der Sächsische Fasching – Siebenbürgische Tradition in Klausenburg.

Spre a păstra această tradiție ce vine din perioada evului mediu transilvan, Centrul Cultural Petre Țutea propune clujenilor un ansamblu de activități diverse ca formă: conferințe pe tema evoluției comunității săsești în Transilvania sau pe tema istoriei carnavalului în Transilvania, expoziție de costume de fasching săsesc, expoziție de steaguri de breaslă, expoziție de recuzită de fasching săsesc (lăzi de breaslă, bice, zuruitori, talăngi…), ateliere de confecționare de măști sau costume de carnaval.

Totodată, în cadrul proiectului Der Sächsische Fasching – Siebenbürgische Tradition in Klausenburg se vor organiza expoziții cu lucrări pe tema carnavalului realizate în acuarele de elevi clujeni.

Carnavalul este cunoscut ca o sărbătoare populară cu mascarade, deghizări, petreceri variate, jocuri hazlii şi mimice.

Prima atestare a Carnavalului datează din 1097 și face referință la cel venețian. Acest tip de manifestare se desfăşoară în perioada ce precede Postul Paştelui, începând cu data de 6 ianuarie (mai ales în Italia, dar şi în alte ţări din vestul Europei – Austria, Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg, Lichtenstein, dar și Cehia, Slovacia, Slovenia, Croația sau Franța, Irlanda ori Anglia) şi se sfârşeşte cu Miercurea Cenuşii.

În spațiul comunităţilor săseşti din Transilvania, carnavalul corespunde perioadei dintre Bobotează (Epiphanis) şi Lăsatul Secului (Fastnacht). La oraş, carnavalul este cunoscut sub denumirea de Fasching – cuvânt de origine austriaco–bavareză, iar la sat se foloseau denumirile de Fasnacht sau Fastnacht (Foasnicht, Fuesendich – în dialectul săsesc), uzitate în special în perioada de dinainte de Miercurea Cenuşii (Aschermittwoch) – cu care începe Postul Paştelui.

În domeniul tipologic Carnavalul de la oraş se înscrie şi obiceiul lolelor din arealul cuprins în vechiul Scaun săsesc Cincu, respectiv Valea Hârtibaciului (Harbachtal – în dialectul săsesc), cât și forme diferite din arealul cuprins între Văile Târnavelor (Kokelgebiet – în dialectul săsesc) așa cum este cazul la Saschiz, Valea Viilor sau Bazna.

Tradiția fasching-ului săsesc este descrisă în Bilder aus dem sächsischen Bauernleben in Siebenbürgen (Imagini din viața țărănească săsească din Transilvania) redactată de către naturalistul Franz Friedrich FRONIUS (sas născut la Nadeș în 1829, absolvent al Gimnaziului din Sighișoara și al Universității din Leipzig).

Cea mai veche atestare a acestui obicei, care indică şi conţinutul lui semantic, se găseşte în Indiculus superstitionum et paginarium, din secolul al XVII-lea.

Transmiterea orală a obiceiului nu a păstrat explicaţia originii tradiţiei, care s-a păstrat până la finele secolului trecut în arealul din Kokelgebiet (Valea Târnavei Mari): la Saschiz (Keist, Kaest), la Valea Viilor (Wormloch, Vurmliχ), la Alma Vii (Almaschken) și la Bazna (Baaßen), în arealul din Scaunul săsesc Cincu (Schenk): la Agnita (Agnitlen, Ogeniteln), la Cincu (Gris-Schink), la Marpod (Mârpet), la Dealu Frumos, (Schinebärch, Šinebarχ), la Iacobeni (Jakosdref, Jôkestref, Giukestref, Giukesdrêf), la Chirpăr (Kirperich, Kirpriχ), dar și în arealul Burzenland (Țara Bârsei): la Cristian (Noscht, Nâeršt), la Codlea (Zeiden).

Acest proiect inițiat în 20 ianuarie 2008 împreună cu municipalitatea bucureșteană spre a marca reintroducerea străzii Smârdan (fosta Uliţă Nemţească) în zona dedicată traficului pietonal, a continuat din 2009 sub titulatura Carnavalul Lolelor® începând a fi organizat de Centrul Cultural PETRE ŢUŢEA cu susţinerea regretatului Burgermeister Daniel THELLMANN în burg-ul medieşean şi cu sprijinul Centrului Educaţional Interetnic pentru Tineret (ibz) și a Centrului Cultural Româno-German în Citadela Sighişoarei.

Proiectul transilvan și-a atras în timp sprijinul Arhivelor Naţionale ale României, Municipiului București, Municipiului Mediaș, Municipiului Sighișoara, Municipiului Cluj-Napoca, Bisericii Evanghelice C.A. Mediaș, cât și a unor instituţii de învaţământ: Liceul Teoretic Stephan Ludwig ROTH şi Şcoala Generală Hermann OBERTH din Mediaş, Liceul Teoretic Joseph HALTRICH din Sighişoara.

Parteneri educaționali sunt Colegiul Naţional George Coșbuc și Liceul Teoretic Gheorghe Șincai din Cluj-Napoca.

Sponsorii și partenerii eveniment ai manifestării sunt: Compania Transilvană de Tipar și Brutăria ELDI.

Lasă un comentariu

Foloseşte cu încredere: <a href="" title=""></a> <strong></strong> <em></em> <blockquote></blockquote>

Încercăm să avem o politică liberală vizavi de comentarii.
Te rugăm să menții o atmosferă pozitivă și constructivă în mesajele tale sau riști să ai accesul blocat.