Orașul Cluj-Napoca

Votează!

Implică-te! Cluj în imagini

Ce nemaipomenită aiureală!

Data
Loc
Teatrul Național Lucian Blaga

Miercuri, 18 Septembrie 2013, începând cu ora 19:00, Teatrul Naţional Lucian Blaga Cluj-Napoca te invită la spectacolul de teatru Ce nemaipomenită aiureală! de Eugène Ionesco.

Traducerea: Vlad Russo şi Vlad Zografi. Regia: Silviu Purcărete. Scenografia: Dragoş Buhagiar. Muzica: Vasile Şirli

În distribuție: Cornel Răileanu, Cristian Rigman, Matei Rotaru, Cristian Grosu, Cătălin Herlo, Silvius Iorga, Ionuţ Caras, Patricia Brad, Anca Hanu, Irina Wintze, Romina Merei și Ramona Atănăsoaie.

Ce formidable bordel! / Ce nemaipomenită aiureală! (1973) i-a inspirat lui Ionesco romanul Însinguratul (1973), după cum mărturiseşte însuşi autorul: Am impresia că istoria, aşa cum este, adică teribilă, tragică, inadmisibilă, e un soi de farsă pe care o joacă Dumnezeu oamenilor. E sensul sfârşitului, nu al Însinguratului, ci al Acestei nemaipomenite harababuri, piesa care mi-a inspirat Însinguratul. În timpul reprezentaţiei, Personajul – un domn oarecare, moştenitor al unei sume de bani importante – este neliniştit în timp ce celelalte personaje – Proprietăreasa, Doamna cu un căţel, Soţul ei, Domnul (cu bastonul alb), necunoscuţii dintr-un bar (deveniţi revoluţionari), Chelneriţa – îi vorbesc, el îi primeşte încercând să înţeleagă ce se spune, ce se petrece în jurul lui. Totul este neclar, angoasant, pentru ca la final Personajul singuratic să înţeleagă că această lume magnifică şi teribilă totodată este un miraj, o farsă pe care o joacă Dumnezeu omului. În acest joc a lui Dumnezeu – şi fiindcă este o farsă o acceptăm cu veselie – intrăm, de fapt, cu toţii. Şi rămânem noi, ca şi autorul, cu întrebarea: Unde s-a dus ceea ce a trecut, unde s-a dus istoria, unde s-au dus toţi acei oameni, toate acele oraşe, toate acele evenimente care jalonează istoria[?].

În spectacol asistăm la un excedent de personaje, la o multiplicare a lor, la o trecere dintr-un personaj în altul, un întreg joc izvorât din structura piesei. Spaţiul este populat cu manechine, un fel de còpii ale adevăraţilor eroi. O lume în care umbrele şi trupurile vii, palpitânde se amestecă într-un amalgam copios, care par să participe la un ritual al înmulţirii, al multiplicării, o proliferare a obiectelor, a cuvintelor, a inşilor de diferite condiţii, îmbulzindu-se în jurul Personajului.

Ce formidable bordel! a fost reprezentată pentru prima oară în noiembrie 1973 la Théâtre Moderne din Paris.

Este al treilea text de Ionesco pe care Silviu Purcărete îl pune acum în scenă, celelalte două fiind Macbett la Royal Shakespeare Company şi Le Roi se meurt, spectacol realizat de Les Arts et Mouvants.

Lasă un comentariu

Foloseşte cu încredere: <a href="" title=""></a> <strong></strong> <em></em> <blockquote></blockquote>

Încercăm să avem o politică liberală vizavi de comentarii.
Te rugăm să menții o atmosferă pozitivă și constructivă în mesajele tale sau riști să ai accesul blocat.