Controale în pieţele clujene

Primăria municipiului Cluj-Napoca prin Serviciul Administrare Hale şi Pieţe, în colaborare cu Instituţia Prefectului, a realizat în cursul săptămâni trecute verificări la domiciliul producătorilor agricoli care comercializează produsele din producţia proprie în pieţele agroalimentare administrate de către municipalitate.

După cum am anunţat deja, am dorit să ne asigurăm, mai ales că e perioada trufandalelor şi ne apropiem de sărbătorile pascale, că ceea ce cumpără clujenii sunt legume crescute în serele producătorilor. Împreună cu Instituţia Prefectului Cluj am realizat controalele în judeţ pentru a verifica că produsele vândute ca fiind recolte ale producătorilor locali, au crescut cu adevărat în grădinile, solariile sau serele din Jucu sau Apahida a declarat primarul Sorin Apostu.

Pe data de 31 Martie 2011 echipe mixte, formate din poliţişti locali din cadrul Serviciului Inspecţie Comercială, angajaţi ai Serviciului Administrare Hale şi Pieţe şi ai Instituţiei Prefectului Judeţului Cluj, au efectuat verificări în pieţele agroalimentare Ira şi Flora.

Conform planului de acţiune stabilit, s-au ridicat probe de la locurile de vânzare care au fost comparate cu cele existente la locurile de producţie sau în spaţiile de depozitare din gospodăria fiecărui producător.

Au fost verificaţi 36 de producători agricoli prezenţi la vânzare în ambele pieţe, la 16 dintre aceştia recoltându-li-se probe, ulterior fiind verificate în teren. Echipele de control s-au deplasat în localităţile Căian, Borşa, Floreşti, Jucu, Apahida, Bonţida şi Frata unde s-a verificat concordanţa între probele recoltate din pieţe şi realitatea din teren.

În urma controalelor au fost identificaţi șapte producători agricoli care comercializau în pieţele clujene produse pe care nu le cultivaseră, în consecinţă fiind încheiate șapte procese verbale de constatare a contravenţiilor, valoarea amenzilor fiind de 17.500 lei.

Pentru a descuraja astfel de practici, Primăria va merge mai departe, şi va propune la următoare şedinţă a Consiliului local o modificare a HCL-ului privind regulamentul din pieţe, prin introducerea unor prevederi foarte drastice pentru cei care recidivează, şi cărora nu li se va mai permite să facă comerţ cu alimente în spaţiile adminsitrate de muncipalitate.

Aceste verificări comune vor continua cu scopul de a scoate la iveală producătorii falşi. Adevăraţii producători sunt cei pe care Primăria doreşte să-i încurajeze.

Reamintim că în anul 2010 Consiliul local a adoptat o serie de hotărâri al căror scop este menţinerea unui nivel al preţurilor cât mai scăzut, pentru stoparea speculei cu alimente, precum şi a garantării de către comerciant a provenienţei alimentelor vândute. Astfel, prin HCL 247/2010 constituie contravenţie comercializarea produselor la preţuri care depăşesc dublul preţurilor de referinţă comunicate zilnic de către Centrul Agro Transilvania şi se sancţionează cu amendă cuprinsă între 500 şi 1000 de lei şi acordarea a trei puncte de penalizare. Totodată hotărârea prevede că la cumularea a cinci puncte de penalizare utilizatorul pieţei va pierde spaţiul de vânzare atribuit de către Primăria municipiului Cluj-Napoca.

HCL 310/2010 prevede obligativitatea comercianţilor de a afişa vizibil provenienţa produsului vândut prin marcarea cu etichete-tip cu mesajul produs românesc, respectiv produs din import, nerespectarea acesteia sancţionându-se cu amendă între 200 și 400 de lei, respectiv aplicarea a două puncte de penalizare.

Prin HCL 150/2009, HG 661/2001 sunt reglemetate situaţiile în care producătorii agricoli comercializează produse care nu sunt realizate în gospodăria proprie şi cuantumul amenzilor riscate de aceştia. Prin HCL 150/2009 amenzile sunt de la 1.000 la 2.500 de lei, iar prin HG 661/2001 amenzile sunt de la 5.000 – 10.000 de lei.

Pieţele IRA şi Grigorescu au fost construite în anul 2010, oferind astfel condiţii civilizate de comerţ cu alimente perisabile. Cele două investiţii, în valoare de aproximativ 1,6 milioane de lei, au fost realizate din economiile pe care Primăria le-a făcut în 2010 la consumul de combustibil, obiecte de birotică, hârtie, expedierea înştiinţărilor şi la factura de telefonie mobilă.