Cluj-Napoca va adera la Convenția Primarilor

Unul dintre proiectele pe termen mediu în care primăria doreşte să se implice este aderarea la Convenţia Primarilor – o platformă europeană care intermediază, transferul de informaţii şi know-how între comunităţi. Este vorba despre o Convenţie la care aderă administraţiile locale care înţeleg să susţină punerea în aplicare a politicilor energetice durabile ale Uniunii Europene.

Europa şi-a propus ca până în 2020 să aibă o reducere emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20%, prin creşterea eficienţei energetice şi acoperirea a cât mai mult din necesarul energetic prin folosirea surselor regenerabile.

Intrarea în Convenţia primarilor se face prin asumarea, prin hotărâre de Consiliu local, a acestui deziderat şi apoi înscrierea municipiului la Comisia Europeană.

În Convenţia primarilor au intrat până acum 2.160 primari, din 42 de ţări (nu este obligatoriu să fii membru UE ca să aderi).

Paşii pe care Primăria Cluj-Napoca trebuie să îi parcurgă înainte şi după aderarea la Convenţie sunt:

1. Semnarea formularului de adeziune, care trebuie să fie asumat prin HCL.
2. Trimiterea adeziunii la Comisia Europeanăprin intermediul unui document on-line de înscriere în Convenţie.
3. Primirea acceptului Comisiei Europene şi a calendarului privind termenele pe care le avem în redactarea documentelor implicate de program.
4. Pe parcursul anului 2011 urmează redactarea unui inventar al emisiilor de dioxid de carbon (CO2) – Baseline Emission Inventory (BEI), document care permite, prin strângerea de de date şi informaţii specifice, să se realizeze pentru oraşul respectiv un diagnostic privind sectoarele care emit cel mai mult CO2 şi indică soluţii. Acest document tehnic ne permite să putem calcula emisiile pe tip de sectoarele inventariate (de exemplu: clădiri, iluminat public, transport, încălzire etc.). Va fi un document util atât pentru noi, să avem o imagine clară de ansamblu, dar şi de detaliu a problemelor pe care ni le propunem să le rezolvăm din punct de vedere al eficienţei energetice, cât şi Convenţiei Primarilor, pentru a ne putea monitoriza şi clasifica în baza unor criterii unitare cu celelalte sute de oraşe membre.

   Regula la Baseline Emission Inventory (BEI) este că toate calculele se fac în comparaţie cu 1990, sau cel mai apropiat an după acesta din care se găsesc informaţii şi date. Documentul – diagnostic final nu este unul public, ci unul de lucru, ajutând doar la redactarea documentului următor: Planul de acţiune sustenabilă în domeniul energiei – Sustainable Energy Action Plan (SEAP)

5. Practic, în anul 2012, după finalizarea primului document, se trece la redactarea celui de al doilea, Planul de acţiune amintit. Acesta stabileşte activităţi, măsuri, termene-limită pentru implementarea de proiecte şi programe al căror scop este eficientizarea energetică. Totodată, prin acest program se ajunge şi la partea de informare la nivel european. Este momentul în care putem beneficia de informaţia şi expertiza comună pusă la dispoziţia membrilor Convenţiei.
6. Planul de acţiune al Clujului (Sustainable Energy Action Plan-ul) va ajunge la un centru de cercetare specializat (Joint Research Center), unde sunt analizate şi folosite în cercetările solicitate de Comisia Europeană, în diverse scopuri, cum ar fi, de exemplu, pregătirea unor programe noi de finanţare sau implementarea unor noi acte legislative comunitare, toate acestea putând fi decise ţinând cont de realităţile din teren, de nevoile reale ale comunităţilor beneficiare.
7. Ultimul pas va fi cel mai probabil stabilit pentru anul 2014, o evaluare a actvităţii noastre în Convenţie, prin publicarea raport în ceea ce priveşte implementarea acţiunilor Clujului prezentate în SEAP-ul iniţial.