Orașul Cluj-Napoca

Fii unic!

Implică-te! Cluj în imagini

Anul 2011 la Universitatea Babeş-Bolyai

Data publicării
Autor
Alexandru Ifrim

Anul 2011 a fost la Universitatea Babeş-Bolyai un an cu mulţi paşi înainte, în contextul unei legislaţii anacronice şi al slăbirii capacităţii administrative din România, al degradării instituţionale, civice şi morale indusă în societate şi al scăderii finanţărilor de către guvern.

Universitatea Babeş-Bolyai a continuat în 2011 efortul de investiţii (cu toate că alocarea pentru investiţii s-a redus de la 6 milioane RON, în 2008, la 500 de mii RON în 2011) bazându-se masiv pe resursele proprii. Au continuat în ritm susţinut construcţia căminului Sportul XXI ”Flavia Rusu” (care se va inaugura în 1 martie 2011) şi construcţia clădirii Colegiului Sfântu Gheorghe (parţial inaugurată deja). S-au inaugurat Bazinul Kynetoterapia, apoi Biblioteca Ştiinţelor Mediului, s-au pus în funcţiune Laboratoarele de Imagistică RMN şi altele. S-au angajat procedurile de deschidere a construcţiilor de clădiri noi pentru facultăţile de Matematică şi Informatică, Biologie, Geografie, Teatru şi Studii Europene. Laboratoarele şi bibliotecile au înregistrat o dotare semnificativă, încât problema veche a dotării şi documentării, obiectiv, nu se mai pune, fiecare interesat având acces la aparatura şi literatura domeniului în funcţie de iniţiative personale. Fiecare student are asigurată adresă electronică.

Rectoratul a promovat lista priorităţilor cercetării ştiinţifice, într-un efort de a compensa confuziile endemice ale politicii cercetării de la nivelul naţional. Rectoratul a atras atenţia – împotriva fetişării publicaţiilor pastişate sau simplu epigonice, cu care în România de astăzi se drapează tot felul de nulităţi profesionale şi impostori agresivi – că publicaţiile ISI sunt veritabile dacă cuprind idei noi, descoperiri ştiinţifice, inovaţii intelectuale. Este dăunătoare tendinţa instalată în consiliile ministeriale actuale de a se desconsidera monografiile în favoarea articolelor, creaţiile intelectuale în favoarea încropelilor, traducerile în favoarea pastişelor. România universitară ar face bine să se elibereze de corul impostorilor care se ascund după cantitatea de publicaţii triviale şi să pună întrebarea: ce este nou şi ce se aplică din articolul ISI respectiv?

Facultăţile au fost sprijinite de Rectorat să-şi elaboreze programe de viitor (Biologie, Litere, Studii Europene etc.) şi au progresat pe baza acestora. În 2011 Universitatea Babeş-Bolyai a fost proclamată universitate de educaţie şi cercetare avansată. Graţie acţiunilor din ultimii ani, Universitatea noastră îi are în sânul ei pe câţiva dintre cei mai mari importanţi poeţi şi prozatori de astăzi (Ion Mureşan, Marta Petreu, Horia Ursu şi alţii).

Efectivul de studenţi – ca efect al ratei scăzute a natalităţii şi al emigrării din România şi ca urmare a restricţionării drepturilor de studii de către legislaţia universitară adoptată din 2011 – s-a situat la peste 49.000 de studenţi, Universitatea Babeş-Bolyai rămânând cea mai atrăgătoare universitate publică din ţară. Toate programele de studii ale Universităţii Babeş-Bolyai sunt acreditate sau autorizate. S-a produs, la nivelul ţării, reducerea alocării bugetare pe loc de studii, cu peste 20% în 2011, aceasta fiind din nou dintre cele mai mici din Europa. Universitatea noastră a contat în 2011, în clasamentul universităţilor din ţară, ca fiind a doua (cu toate că nimeni nu-şi asumă univoc răspunderea clasamentelor ce se fac în ţară!) dar, ceea ce este cel mai important, Universitatea Babeş-Bolyai a fost luată în considerare – ca prima universitate din România – pentru includerea între primele 500 de universităţi din lume (clasamentul Shanghai). Acesta este un succes major, ce trebuie fructificat în 2012 şi în anii ce vin.

Universitatea Babeş-Bolyai a continuat să progreseze în aplicarea sistemului tutorial. Rectoratul a întreţinut un dialog continuu cu studenţii din diferitele lor organizaţii, în primul rând cu studenţii senatori şi consilieri, încât operaţiunea de conducere a Universităţii Babeş-Bolyai s-a bazat pe o conexiune inversă constantă. Cu toate repetatele intervenţii publice ale Rectoratului, şi ale altor universităţi din ţară, pentru a se deschide concursuri de ocupare de posturi didactice, acestea au rămas blocate în România, de către guvern, care stăruie în eroarea de a considera universităţile, contrar Legii finanţelor publice (2003), drept instituţii bugetare simple. România îşi creează astfel o nouă prăpastie între generaţii, la fel de gravă ca cea din 1984-1989. De aceea, raportul studenţi/post didactic (care este criteriu de clasificare internaţională) continuă să fie ţinut în ţară la peste 20 la 1, ceea ce împiedică urcarea universităţilor din România în clasamentele internaţionale.

Universitatea Babeş-Bolyai s-a angajat în numeroase programe europene, cele mai multe având efecte certe, pozitive (ca finanţare, consecinţe în infrastructura instituţiei, în ameliorarea pregătirii personalului etc.). Programele conduse din Universitatea Babeş-Bolyai (practica studenţilor, informatizarea, asistenţa persoanelor cu nevoi speciale etc.) sunt exemple pozitive eminente. An de an a crescut folosirea resurselor europene de către universitate (aceasta urcând de la 2,3 milioane RON în 2008, la, preliminar, 44 milioane, în momentul de faţă), iar Oficiul Programelor Europene, al universităţii noastre, reorganizat în 2011, şi-a dovedit eficacitatea. Din nefericire, s-au resimţit efectele absenţei, la nivelul naţional, a priorităţilor în folosirea resurselor europene, ale fraudării acestor resurse – cum au remarcat deja autorităţi din ţară şi din afara ţării. Din păcate, autorităţile române de astăzi nu înţeleg că banii europeni nu sunt pentru furat sau mituit, ci pentru ca infrastructura ţării, funcţionarea instituţiilor şi calificarea fiecărui cetăţean să se amelioreze. Banii europeni nu sunt destinaţi vreunui grup, ci fiecărui cetăţean.

Administraţia Universităţii Babeş-Bolyai a intervenit, pentru a limita efectele dăunătoare ale politicii autorităţilor centrale, oprind angajarea în programe trucate, angajarea în tematici în care persoana nu are calificare, angajarea unei persoane în excesiv de multe programe, plăţi exagerate ale managerului fără corespondent în rezultat, cultivarea de „programe de familie”. Ştim că un intelectual demn de nume se compromite uşor, dar adesea definitiv.

S-a căutat restabilirea importanţei pedagogiei în formarea noilor generaţii de profesori. Rectoratul a intervenit pentru a nu se relua obiceiul de dinainte de 1989, care făcea ca unele cadre didactice universitare să se „specializeze” în inspecţii de grad, cu toate consecinţele inacceptabile pentru etica universitarului ce derivă de aici. S-a continuat consolidarea liniilor de studiu română, maghiară, germană. Mai multe manifestări reprezentative au profilat, în continuare, fiecare dintre aceste linii (aniversarea ASTRA, congresul de hungarologie etc.), precum şi programul studiilor iudaice, ca părţi fundamentale ale structurii Universităţii Babeş-Bolyai. A trebuit să intervenim pentru a se opri folosirea liniei germane doar pentru obţinerea de burse şi parvenire în posturi (unde concurenţa este mai mică), în condiţiile în care anumite persoane refuză să pună umărul la organizarea departamentelor specializate, după ce au profitat din plin de oportunităţile germane. Universitatea Babeş-Bolyai a condamnat astfel de gesturi şi persoane.

Universitatea Babeş-Bolyai a continuat să fie loc de reuniuni ale organismelor europene, iar rectorul ei a fost cooptat în organisme internaţionale multiple. Colegiul Magna Charta Observatory s-a reunit, în premieră, în România, la Universitatea Babeş-Bolyai. Universitatea noastră a solicitat evaluări internaţionale la agenţii renumite (Bayreuth, Germania). Mulţi profesori ai Universităţii Babeş-Bolyai au primit distincţii şi desemnări în diferite ţări (Azerbaidjan, China, Vatican, Germania, Franţa etc.). S-au deschis, în premieră istorică, cooperările Universităţii Babeş-Bolyai cu universităţi din Kazahstan, Azerbaidjan, Brazilia şi alte ţări. Universitatea Babeş-Bolyai a devenit parte a The Network of Global Laerning Centers. Recent, Institutul Confucius al Universităţii Babeş-Bolyai a fost proclamat, la Beijing (China), drept institut al anului în reţeaua mondială Hanban. În 2011 s-au înfiinţat, la Universitatea Babeş-Bolyai, China Study Center, precum şi Centrul Cultural Brazilian şi Centrul Cultural Rus. Universitatea Babeş-Bolyai face parte din consorţiul universităţilor iniţiate de Ştefan Bathory. Universitatea Babeş-Bolyai a fost vizitată de personalităţi de primă mărime, iar în perspectiva imediată vor putea avea loc vizitele unor premiaţi Nobel, ale secretarului de stat al SUA, ale unor cardinali şi ale altor personalităţi.

Finanţarea Universităţii Babeş-Bolyai – în condiţiile reducerii alocării bugetare de către guvern pentru universităţile ţării, ale eronatei tăieri de salarii şi de suport social pentru studenţi – s-a făcut, însă, mai amplu din resurse proprii. Universitatea Babeş-Bolyai în întregime şi-au achitat obligaţiile, chiar dacă unele facultăţi (Fizică, Chimie etc.), neatrăgând suficienţi studenţi, înregistrează deficite: în astfel de cazuri s-a făcut compensări din resursele proprii ale universităţii. Dinamica ponderii resurselor proprii ale Universităţii Babeş-Bolyai în buget a fost următoarea: 40% în 2008, 46% în 2009, 48% în 2010, 56% în 2011.

Starea precară a finanţelor ţării, sărăcia pe cale de extindere, desfigurarea democraţiei, degradarea moravurilor şi expansiunea furtului şi a falsificării trebuie să dea de gândit oricărui cetăţean. Trebuie să dea de gândit inteelctualilor patrioţi faptul că revin în deciziile autorităţilor române de azi nu doar devizele lui Mussolini şi Goebbels („De ce le e frică nu scapă?”, „Vrem sânge proaspăt!”, „Religia este ca ceaţa!” etc.), nu doar măsurile mussoliniene (tăieri de salarii, închideri de şcoli, concedieri de profesori, desfiinţarea unei camere a parlamentului etc.), ci şi legile de sorginte legionară. Exemplu este eliminarea, prin legea educaţiei din 2011, a câtorva mii de profesori universitari de prim plan, exact ca în 1940, când Nicolae Iorga, Rădulescu-Motru, Emil Racoviţă, P.P. Negulescu, Dimitrie Pompeiu şi alţi autori de opere majore (vezi Lucian Boia, Capcanele istoriei, Humanitas, Bucureşti, 2011, p. 170) au fost eliminaţi sub pretextul împlinirii vârstei de 65 de ani. Legea educaţiei din 2011 a plagiat masiv regelementări anterioare, iar ceea ce a adăugat este anacronic (amestec de Mussolini, legionarism, cognitivism prost înţeles şi psihopatie) şi va birocratiza până la sufocare învăţământul din România.

Într-un moment în care fatala pasivitate 6a intelectualilor, din anii optzeci, ameninţă să revină, Universitatea Babeş-Bolyai a continuat să-şi spună răspicat cuvântul în favoarea autonomiei universitare, pentru schimbarea de direcţie a culturii şi a mersului societăţii româneşti, în acord cu idealurile şi de la 1848, de la 1918 şi de la 1989 (vezi volumul Nicolae Păun, Eunicia Trif, O lege eronată, Cluj University Press, 2011). Va rămâne un titlu de mândrie pentru Universitatea Babeş-Bolyai denunţarea autismului intelectual, a indiferenţei, a detaşării de crizele grave şi multiple ale ţării, în favoarea căutării responsabile şi raţionale, argumentative de soluţii viabile, în cadrul unei democraţii nedesfigurate.

Opiniile exprimate în acest articol nu reprezintă neapărat poziția Orașul Cluj-Napoca.
Echipa noastră nu își asumă responsabilitatea, explicită sau implicită, asupra eventualelor prejudicii.

Lasă un comentariu

Foloseşte cu încredere: <a href="" title=""></a> <strong></strong> <em></em> <blockquote></blockquote>

Încercăm să avem o politică liberală vizavi de comentarii.
Te rugăm să menții o atmosferă pozitivă și constructivă în mesajele tale sau riști să ai accesul blocat.