Orașul Cluj-Napoca

Exprimă-te!

Implică-te! Cluj în imagini

Simularea Parlamentului European 2012

Data
Loc
Cluj-Napoca

Societatea Studenţilor Europenişti (SSE) este o organizaţie nonguvernamentală studenţească, apolitică înfiinţată in anul 1995 care îşi desfăşoară activităţile sub auspiciile Facultăţii de Studii Europene (Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca), funcţionând pe bază de voluntariat.

Misiunea SSE este aceea de a contribui la dezvoltarea societăţii civile din România într-un context european, prin stimularea iniţiativei tinerilor, în vederea atingerii de performanţe într-un mediu competitiv.

Scopul organizaţiei este să se facă apreciată prin profesionalismul de care dă dovadă în activităţile sale. SSE este simultan o organizaţie europenistă, oferind servicii şi organizând proiecte care asigură informaţii pentru toţi cei interesaţi de Uniunea Europeană, popularizează ideea europeană în proiecte economice, culturale, umanitare, manifestări, conferinţe, reuniuni, concursuri sau publicaţii.

Proiectul Simularea Parlamentului European este un proiect național aflat la cea de-a cincea ediție și are ca scop încurajarea participării active a 135 de studenți precum și familiarizarea acestora cu procesul decizional utilizat în Parlamentul European. Studenții provin din arii de studiu diferite și li se oferă posibilitatea de a-și dezvolta abilitățile de leadership în cadrul unor dezbateri deschise și de asemenea de a-și îmbunătăți abilitățile de comunicare, spirit de echipă, de a ști cum să administreze o criză sau o negociere, toate acestea pentru o mai bună cunoaștere a procesului ce conturează luarea deciziilor.

La un nivel mai înalt, dezideratul proiectului este să aducă o contribuție considerabilă la consolidarea democrației în țara noastră, prin participarea activă a tinerilor cu scopul de a dezvolta societatea civilă.

Obiectivele proiectului sunt:

  1. Consolidarea și promovarea principiilor bunei guvernanțe și ale dezvoltării locale prin promovarea mecanismelor participatorii – prin familiarizarea studenților cu procesul decizional, aceștia vor deveni conștienți de canalele pe care le au la dispoziție pentru a deveni parte activă în procesul de luare a deciziilor.
  2. Educația civică – participarea studenților la dezbaterile propuse încurajează dezvoltarea responsabilității civice și generează, pe cale de consecință, un grad crescut de implicare al acestora în acțiunile desfășurate de instituții cu putere decizională în comunitatea lor.
  3. Crearea unei comunități de învățare – cei 135 de participanți, din principalele centre universitare ale țării (Cluj-Napoca, Sibiu, Timișoara, Constanța, București, Iași, Oradea, Brașov, Craiova), vor avea ocazia sa interacționeze și sa lucreze împreună pentru a identifica soluții fezabile problemelor propuse, agreate de toți membrii unei Comisii. Acest fapt le va permite să își perfecționeze abilitățile de negociere, lucru in echipă, managementul timpului și al crizei, precum și să învețe unii de la alții, să se motiveze reciproc, să facă schimb de experiențe, impresii și metode de lucru.
  4. Formarea unui grup de lideri tineri capabili să promoveze valorile democratice și să își orienteze colegii spre implicare în comunitate și realizarea obiectivelor propuse.
  5. Completarea curriculei educaționale prin organizarea de activități care pun accentul pe pregătirea practică și dezvoltarea aptitudinilor de leadership, elemente relativ absente în prezent în majoritatea curriculei universitare.
  6. Crearea unei platforme internaționale pentru dezbateri publice.

O democrație nu poate fi susținută în lipsa unei societăți civile puternice. Se constată însă în prezent o lipsă de motivație tot mai pronunțată în rândul tinerilor de a se implica în viața societății civile, fapt care pune în pericol procesul de consolidare și sustenabilitatea democrației românești pe termen lung.

Această lipsă de motivație se concretizează în participarea scăzută la vot, lipsa interesului pentru problemele care afectează societatea românească în ansamblu, lipsa de implicare în dezbaterile care au loc la nivel național pe diferite subiecte de interes public, reticența tinerilor de a lua poziție în legătură cu subiectele care îi afectează direct și nu în ultimul rând uitarea valorilor democratice. Un grup extrem de capabil rămâne astfel în letargie, privind societatea de soluțiile inovatoare pe care le-ar putea aduce în condițiile în care tinerii, prin funcția lor inovatoare, sunt în general cei responsabili pentru asigurarea continuității structurii civice.

Factorii principali care determină această stare de fapt sunt:

  • dezvoltarea insuficientă a abilităților de leadership în rândul tinerilor concretizată în faptul că școala îi pregătește prea puțin pentru a susține un discurs public, iar informațiile privind managementul timpului, al crizei sau procedurile de negociere sunt fie inexistente, fie rămân doar în sfera teoreticului;
  • lipsa de informație privitoare la funcționarea procesului decizional concretizată în percepția instituțiilor publice ca distante și inaccesibile, distanța foarte mare de putere creând impresia în rândul tinerilor că șansele de implicare sunt reduse, eforturile fiind astfel în general sortite eșecului.

Aceste lipsuri îi privează pe tineri pe de o parte de încrederea în forțele proprii, iar pe de altă parte chiar de încrederea în șansele de reușită ale teoriilor și metodelor învățate în scoală . Generația tânără renunță astfel la posibilitatea de a modela societatea conform unor viziuni inovatoare, aceasta din urmă rămânând încorsetată într-un sistem învechit și depășit de funcționare. Nerezolvarea acestei situații nu poate decât să conducă la blocajul societății civile, schimbul de generații neputând avea loc în lipsa unor tineri dornici să ia locul celor mai în vârstă ca modele și lideri ai unei democrații încă în stadiul de consolidare.

Relevanța proiectului pentru atingerea obiectivelor propuse este dată de faptul că răspunde nevoii studenților de a primi mai mult decât simple infuzii de informație privind principiile democratice și importanța implicării active în societatea civilă, oferindu-le prin intermediul Simulării propuse, cadrul care să le permită să înțeleagă și să fie parte a proceselor care definesc democrația și care determină contextul în care fiecare dintre noi ne desfășurăm activitățile zilnice. Totodată, pregătirea pentru dezbateri și faptul că trebuie să susțină puncte de vedere uneori diferite de cele proprii ca reprezentanți ai diferitelor state UE, îi pune în situația de a investiga toate fațetele unei probleme, desprinzându-se de interesul propriu pentru a apăra poziția altor grupuri, uneori mai vulnerabile.

Primele patru ediții ale Simulării Parlamentului European, desfășurate în noiembrie 2007, martie 2009, aprilie 2010 si aprilie 2011, au generat un real interes, cei 515 studenți participanți declarându-se extrem de încântați de această inițiativă. Ei au avut ocazia să dezbată subiecte de real interes (Problema crizei economice, Problema minorității Rrome, Reforma constituțională a Uniunii Europene, Macedonia și integrarea europeană sau Reforma și modernizarea învățământului superior, facilitarea accesului absolvenților pe piața forței de muncă), discuțiile fiind purtate adesea dincolo de interpretarea imediată a subiectelor propuse. Acestea a fost de exemplu cazul Comitetului Constituțional care în cadrul ediției din 2007 a mers dincolo de reforma constituțională a UE pentru a analiza chiar situația României identificând soluții pentru îmbunătățirea sistemului electoral românesc.

Motivele care ne-au determinat să optăm pentru Simularea Parlamentului European și nu a celui național, este faptul că Parlamentul European reprezintă o structură mult mai complexă și în același timp mai necunoscută. Totodată, Uniunea Europeană este considerată un model democratic nefiind însă lipsită de critici în ceea ce privește modul său de funcționare. Considerăm că aceste caracteristici oferă studenților participanți ocazia de a cerceta de ce totuși instituțiile modelului democratic au erori de funcționare și ce măsuri pot fi luate pentru ca democrația română, cât și democrațiile din țările de origine, să le evite.

Valoarea adăugată a proiectului constă în faptul că în urma participării în cadrul simulării propuse, studenții vor deveni mult mai conștienți de drepturile și obligațiile pe care le au, precum și mult mai încrezători în forțele proprii ceea ce va conduce la o creștere a numărului celor implicați în procesele democratice (dezbateri, participări la alegeri, activitate de lobby…).

În implementarea proiectului, activitățile pot fi împărțite în trei categorii principale: activități premergătoare simulării propriu-zise, simularea propriu-zisă și activități desfășurate după încheierea simulării.

Activitățile desfășurate înaintea simulării propriu-zise urmăresc următoarele schimbări în situația existentă: familiarizarea unui număr de 500.000 de tineri cu ideea proiectului, nevoia implicării active în societatea civilă și existența unor probleme de interes pentru generația tânără în cazul cărora tinerii pot lua decizii sau pot exprima anumite puncte de vedere.

Activități premergătoare simulării propriu zise sunt următoarele:

  • formarea echipei de proiect;
  • designul site-ului web – reprezintă principalul mijloc de comunicare cu cei interesați de proiect și ulterior cu participanții. Aici vor fi postate toate informațiile necesare înscrierii participanților, precum și o serie de informații legate de Parlamentul European, procesul decizional utilizat în cadrul acestuia, elementele de leadership și discursul public, precum și blogul simulării care va funcționa ca o platformă de dezbateri, oferind tinerilor interesați și posibilitatea de a schimba opinii și de a posta întrebări și comentarii legate de problemele propuse in discuție;
  • selecția preşedinților și vicepreședinților de comisii – cei care vor modera dezbaterile pe parcursul simulării;
  • stabilirea celor șase comisii care vor fi simulate;
  • identificarea subiectelor propuse spre discuție în timpul simulării;
  • promovarea proiectului;
  • întocmirea formularului de aplicație și lansarea call-ului pentru înscrierea participanților, selecția participanților și anunțarea rezultatelor;
  • crearea ghidului de studiu – prezintă problemele care urmează a fi discutate în cadrul şedințelor comisiilor și indică liniile principale asupra cărora ar trebui să se concentreze pregătirea participanților și dezbaterile;
  • contactarea experților invitați – aceștia vor oferi o serie de briefinguri tehnice participanților pe subiecte propuse spre discuție, aducând în dezbatere elemente și perspective noi;
  • contractarea serviciilor pentru cazarea participanților care nu studiază în Municipiul Cluj Napoca, ci în țară sau în străinătate și a invitaților din afara localității ;
  • contractarea serviciilor de catering.

Pe lângă activitățile de lucru ale fiecărei comisii (moderate de către un președinte și un vicepreședinte de comisie), vom organiza, in limita timpului disponibil, o serie de dezbateri despre principalele probleme actuale ale Europei.

Prima dezbatere va avea loc în prima zi a evenimentului, la care vor participa europarlamentari, foști miniștrii de afaceri externe, reprezentanți ai secretariatul Bolognia, reprezentanti ai Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România, reprezentanți ai European Student Union, profesori universitari, personalități importante din țară și din străinătate. Această primă dezbatere organizată de studenți, pentru studenți va avea ca tema principala “Stagnarea economiei europene”.

Cea de-a doua dezbatere va avea loc la mijlocul proiectului și va fi organizată cu ajutorul revistei Forbes. La aceasta vor participa specialiști în domeniul integrarii economice europene, facilitând astfel o mai bună înțelegere a parghiilor financiare europene si a climatului business European.
Pe parcursul simulării, echipa Foto-Jurna va edita un ziar în 150 de exemplare care va cuprinde toate activitățile și întâmplările de-a lungul proiectului, surprinse sub formă de interviuri, poze, articole. Acesta va fi tradus și trimis Parlamentului European.

De asemenea în limita timpului disponibil, se vor organiza training-uri pentru participanți de către specialiști din cadrul Team Europe, dar și de către persoane care lucrează sau au lucrat în cadrul instituțiilor Uniunii Europene.

În ultima zi după ce participanții și-au clarificat pozițiile în legătură cu temele discutate, va avea loc şedința în plen. În cadrul acesteia se vor discuta și vota toate rezoluțiile propuse și se va promulga o rezoluție comună. Aceasta din urmă va fi tradusă și trimisă la finalul proiectului sub formă de petiție la Parlamentul European.

Activitățile post simulare cuprind:

  • evaluarea finală a proiectului;
  • finalizarea și distribuirea broșurii oficiale a simulării;
  • traducerea rezoluțiilor finale ale celor șase comisii și trimiterea acestora la Parlamentul European cu titlu informativ.

Rezultatele anticipate în urma implementării proiectului sunt:

  • o publicație ce va include rezoluțiile finale și informațiile generale despre fiecare comisie simultan în cadrul proiectului; rezultatul final va fi trimis la Parlamentul European sub formă de petiție;
  • 135 de studenți din principalele centre universitare ale țării (Cluj-Napoca, Sibiu, Timișoara, Constanța, București, Iași, Oradea, Brașov, Craiova) mai bine informați cu privire la procesul decizional al Parlamentului European;
  • 135 de participanți care vor fi beneficiat de formare din partea unor specialiști în domeniu astfel încât în viitor vor fi în măsură să exprime opinii pertinente cu privire la UE, mai mult vor fi conștienți de importanța cetățeniei active și de rolul lor în îmbunătățirea vieții politice europene;
  • 500.000 de tineri care vor afla despre proiectul Simularea Parlamentului European și ce presupune acesta;
  • un e-group și pagini pe rețelele sociale create, care să permită o comunicare facilă între participanți înainte, pe parcursul și după sesiunile de dezbatere. Aceste grupuri de discuții vor servi prin: anunțuri de evenimente, postarea unor articole pe teme de europenistică și susținerea unor discuții pe grup, la menținerea interesului tinerilor pentru domeniul politic;
  • un ziar al Simulării, editat în 150 de exemplare care va conține interviuri cu diferiți invitați, participanți, voluntari, poze și articole;
  • grad crescut de conștientizare a drepturilor și obligațiilor ca și cetățeni activi într-o democrație;
  • va exista o evaluare atât din partea participanților cât și a organizatorilor, cu scopul de a aduce îmbunătățiri pe viitor;
  • se vor fi pus bazele unor parteneriate cu firme, organizații studenţeşti, suporturi media…

În termeni de impact asupra grupului țintă și al beneficiarilor, schimbările produse ca urmare a implementării proiectului vor fi prezente atât la nivel academic cât și civic.

Din punct de vedere academic, la sfârșitul simulării, studenții participanți, prin prisma abilităților dobândite ca urmare a training-urilor și a punerii în practică a noțiunilor învățate, vor fi capabili să lucreze cu succes în echipe și să conducă astfel de echipe, să ia parte la dezbateri publice pe teme de actualitate, precum și să redacteze documente oficiale de tipul petițiilor înaintate către Ombudsman sau Parlamentul European. Totodată ei vor fi dobândit și cunoștinţele necesare interpretării și înțelegerii unor astfel de documente.

Din perspectiva educației civice, la sfârșitul simulării, studenții vor fi conștienți de drepturile și obligațiile lor în calitate de cetățeni membri ai unei comunități, precum și de instrumentele pe care le au la dispoziție pentru a interveni în procesul decizional și a-și susține interesele. Ei vor fi de asemenea familiarizați cu procedurile utilizate și vor înțelege mecanismele care guvernează acest proces, fiind totodată în măsură să împărtășească această informație altor persoane interesate, asigurând astfel efectului multiplicator.

Grupul țintă– proiectul se adresează studenților cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani încadrați într-o forma de învățământ superior (licență sau master) din principalele centre universitare ale țării (Cluj-Napoca, Sibiu, Timișoara, Constanța, București, Iași, Oradea, Brașov, Craiova), indiferent de specialitatea urmată, dornici să cunoască procesul decizional din cadrul instituțiilor cu putere de decizie și să dobândească abilități de lideri.

Beneficiarii direcți ai proiectului sunt 135 de studenți cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani, din principalele centre universitare ale tării, selectați în urma unui proces de aplicație pe baza unui formular de înscriere și a unui Curriculum Vitae să ia parte la dezbaterile propuse în cadrul Simulării Parlamentului European. Ei vor avea astfel ocazia să se familiarizeze cu modul de lucru și procedurile care guvernează o astfel de instituție, să interacționeze unii cu alții, să facă schimb de opinii, să își dezvolte abilitățile necesare de lider (negociere, discurs public, managementul timpului, al crizei și al echipei).

Beneficiarii indirecți ai proiectului sunt un număr de aproximativ 500.000 de studenți din țară care, prin intermediul activităților de diseminare a rezultatelor specifice evenimentului vor fi informați în legătură cu Parlamentul European și temele discutate. Totodată prin intermediul site-ului web și blog-ului proiectului, aceștia vor avea acces la ghidurile de studiu care detaliază subiectele propuse spre discuție, la regulile de procedură care vor guverna dezbaterile precum și la tutorialul de pregătire pus la dispoziția participanților.

Cele două conferințe propuse vor fi deschise tuturor studenților și persoanelor interesate fiind un prilej foarte bun de responsabilizare a comunității. Totodată dorim să oferim cadrul pentru ca participanții, dar și invitații să conștientizeze rolul important pe care il au studenții în consolidarea democrației europene.

Proiect realizat cu sprijinul: Reprezentanta Comisiei Europene, Biroul de Informare al Parlamentului European, Primăria Cluj-Napoca, Facultatea de Studii Europene și Universitatea Babes-Bolyai.

Lasă un comentariu

Foloseşte cu încredere: <a href="" title=""></a> <strong></strong> <em></em> <blockquote></blockquote>

Încercăm să avem o politică liberală vizavi de comentarii.
Te rugăm să menții o atmosferă pozitivă și constructivă în mesajele tale sau riști să ai accesul blocat.