Arta rămâne Artă

În perioada 3-18 Septembrie 2013, de luni până vineri între orele 9:00 și 17:00, Artexpert Gallery Cluj-Napoca te invită să vizitezi expoziția Arta rămâne Artă.

În urmă cu aproape 40 de ani, înainte de a irumupe „erezia” postmodernistă, Catalogul Expoziţiei mondiale de la Koln decidea sentenţios: „Kunst bleibt Kunst!” – adică „Arta rămâne Artă!”. Dar fără ambiţia de a-i identifica pe adevăraţii artişti creatori de impostori. Ceva mai târziu, prin 1982, în Programul teoretic al „Documentei de la Kassel…” se făcea referire la unul dintre artiştii din sec. XVIII-lea dintre cei mai iubiţi şi apreciaţi de colecţionarii europeni – Angelika Kauffmann (1741-1807) – considerată o culme a rafinamentului stilului roccoco de la sfârşitul secolului al XVIII-lea (şi, de la pictura căreia pornise, în teoriile sale estetice, însuşi Goethe). Răspunsurile contemporanilor la poziţiile estetice ale Angelicăi Kauffmann urmau să creeze serii de „documente” care să vorbească despre schimbările intervenite în viaţa societăţii, despre capacitatea inovativă a artei şi despre puterea artiştilor de a se adapta la noile gusturi şi tendinţe ale contemporanilor… sau de a „constrânge” societatea să se adapteze la noile gusturi ale lor. Se profila astfel ceea ce, subtextual, a existat dintotdeauna: un patetic dialog, adeseori cu accente polemice, între generaţiile de creatori.

Pornind de la această premisă, Artexpert Gallery din Cluj-Napoca a schiţat, în măsura posibilităţilor oferite de puţinul material artistic deţinut, o paralelă între arta unor artişti moderni sau clasici şi cea a noilor noştri contemporani. În secţiunea „tradiţională”, intitulată „Lost Paradise”, sunt cuprinşi italianul Antonio David (1741-1803), contemporan al Angelikăi Kauffmann, francezul Charles François Daubigny (1817-1878). Iar, în secţiunea polemică a actualităţii, intitulată „Purgatory, now”, germanul Hans Hartung, elveţianul Arnold Böcklin (1827-1901) (copie după celebra „Insulă a Morţii” semnată „Tarnoczy”), sau tinerii artişti români în curs de consacrare, precum Roman Tolici, Mitoş Micleuşean, Tara von Neudorf, Alexandrina Hristov, Carmen Nistorescu, clujeni precum Elian, Andreea Radu sau Hermina Csata, Claudiu Presecan, etc.

Bătălia… continuă! De pe culmea piedestalului său multisecular, Angelika Kauffmann rămâne geniul inaccesibil al „Paradisului Pierdut”, formal vobind, pentru că această artă este definitiv zăvorâtă în patrimoniul umanităţii, iar mai tinerii săi confraţi, români de astă dată, fără să conteste acestă valoare, au ei înşişi propriul lor cuvânt de spus. Un spectacol de contradicţii stilistice, şi nu numai, care arată ceea ce, prin cuvintele „Arta rămâne Artă”, cei de la Documenta din Kassel au înţeles foarte bine: Deşi, rămâne acolo unde a fost, Arta merge înainte prin noile generaţii artistice! Arta nouă poate să placă sau nu, dar, judecând-o după criteriile specifice care se impun fiecărei generaţii, conduce la uimitoare rezultate, fără a contrazice tradiţia.