Orașul Cluj-Napoca

Creează!

Implică-te! Cluj în imagini

Facebook, Twitter și YouTube: canale sociale de media ca provocare şi oportunitate pentru poliţie

Data publicării
Categoria

Primul raport important al proiectului de cercetare COMPOSITE, finanţat din fonduri ale UE, a fost publicat în aprilie 2011, abordând tendinţele în TCI şi posibilităţile de dezvoltare tehnologică, de exemplu, reţelele sociale de media şi „Web 2.0” oferite poliţiei. COMPOSITE, prescurtarea de la „Studii Comparative privind Poliţia în Uniunea Europeană”, este un proiect interesant care caută de dezvolte o înţelegere transnaţională a modului în care lucrează forţele de poliţie din zece state europene, care sunt factorii de presiune şi cum se pot transforma provocările în oportunităţi.

Raportul „Tendinţe TCI în modul de operare al poliţiei europene”, disponibil pe website-ul COMPOSITE, a identificat utilizarea reţelelor sociale de media sau a „Web 2.0” ca o provocare principală pentru forţele de poliţie europene. Pentru moment, în special poliţia din Olanda şi Regatul Unit utilizează în mod activ reţelele sociale de media. În alte ţări, reţelele sociale de media sunt privite ca o viitoare principală provocare, iar ofiţerii de poliţie consideră că acestea le vor schimba în mod fundamental modul de lucru. Scopul principal al reţelelor sociale de media este de a implica publicul în activitatea poliţiei pentru a o face mai utilă şi eficientă – o îngrijorare aparte, luând în considerare constrângerile financiare de care se lovesc organele de poliţie din toate ţările. Poliţia vrea să utilizeze reţelele sociale de media pentru a stabili o relaţie apropiată şi de încredere cu cetăţenii. În UK, de exemplu, poliţia a experimentat cu Twitter informarea cetăţenilor din localităţile învecinate despre activităţile lor şi strângerea de informaţii despre suspecţi. Cercetătorii au descoperit că asemenea activităţi au generat mult interes şi susţinere mare din partea publicului. Cu toate acestea, reţelele sociale de media nu sunt văzute doar ca oportunitate, dar şi ca provocare, deoarece aduc munca organelor de poliţie în faţa publicului, conferindu-i transparenţă şi expunând-o criticilor cetăţenilor. Poliţia macedoneană şi română încă folosesc YouTube şi Facebook în principal pentru activităţile de relaţii cu publicul şi mai puţin pentru munca de investigaţie.

Pe lângă tema reţelelor sociale de media, raportul abordează alte cinci tendinţe în TCI:

  • integrarea sistemelor de strângere a informaţiilor
  • adoptarea sistemelor portabile de calcul
  • utilizarea tehnologiilor de supraveghere
  • aplicarea biometriei
  • problema complexă a acceptării utilizatorilor.

Pentru a integra sistemele, forţele de poliţie au nevoie să lege sistemele existente şi să depăşească graniţele naţionale şi politice. În regiunile de graniţă a Uniunii Europene forţele de poliţie lucrează la stabilirea unei reţele comune cu punctele de poliţie din regiune – un exemplu este euroregiunea Maas-Rin din Belgia, Germania şi Olanda. Cu toate acestea, cercetătorii au descoperit că doar unele din extinderile în TCI implică forţele de poliţie din ţări diferite. Majoritatea iniţiativelor rămân în contextele locale şi naţionale şi se cunoaşte foarte puţin din ceea ce „se întâmplă în altă parte”. O altă problemă principală este utilizarea georeferinţei pentru integrare informaţii, pentru analizarea incidentelor şi pentru susţinerea în timp real a operaţiunilor organelor de poliţie. Crescând mobilitatea, prin TCI, poliţia are acum acces pe loc la informaţii care erau disponibile anterior doar la staţia de poliţie. Pe lângă dispozitivele standard portabile, calculatoarele sunt integrate într-un număr din ce în ce mai mare în vehiculele de urgenţă – un efect secundar este reducerea staţiilor de poliţie costisitoare din regiunile rurale.

Introducând tehnologie de supraveghere, forţele de poliţie utilizează sisteme video pentru supraveghere video manuală, dar şi sisteme pe deplin automate pentru a susţine controlul graniţelor. În plus, departamentele de poliţie se bazează din ce în ce mai mult pe biometrie pentru identificarea suspecţiilor. Introducerea rapidă a unei noi tehnologii nu apare fără probleme. Procesele de schimbare privind introducerea de software şi hardware nou în forţele de poliţie sunt privite ca fiind foarte dificile, spune Sebastian Denef, cercetător al institutului german Fraunhofer-Institut pentru TCI aplicată şi autor principal al raportului. Adesea, sistemele nou introduse sunt greu de utilizat. Limitările fizice, precum zona de acţiune a unei reţele, reduce beneficiile sistemelor noi şi ridică întrebări cu privire la valoarea utilizării lor. Deoarece tehnologia cere să existe practici bine stabilite pentru a avea loc schimbarea, pregătirea este o problemă principală. Pentru a scădea viteza inovaţiilor pentru ofiţerii de poliţie, uneori introducerea de noi sisteme este întârziată astfel încât poliţia rămâne în urmă cu posibilităţile tehnologice.

Fondul studierii tendinţelor TCI în activitatea poliţiei europene este format prin înţelegerea faptului că munca poliţiei din zilele noastre se schimbă într-un ritm rapid, iar poliţia trebuie să răspundă inovaţiilor tehnologice şi să le integreze în activitatea lor zilnică. Pentru studiu, se realizează interviuri cu specialiştii TCI din forţele de poliţie din Belgia, Germania, Franţa şi Regatul Unit, Italia, Macedonia, Olanda, România, Spania, Republica Cehă. În plus, reprezentanţii ai 20 de furnizori de soluţii TCI pentru poliţie au fost intervievaţi.

Lasă un comentariu

Foloseşte cu încredere: <a href="" title=""></a> <strong></strong> <em></em> <blockquote></blockquote>

Încercăm să avem o politică liberală vizavi de comentarii.
Te rugăm să menții o atmosferă pozitivă și constructivă în mesajele tale sau riști să ai accesul blocat.