Orașul Cluj-Napoca

Gândește!

Implică-te! Cluj în imagini

Anul 2010 la Universitatea Babeș-Bolyai

Data publicării
Autor
Alexandru Ifrim

Cu toate că a continuat şi în acest an involuţia economică şi degradarea administrativă din România – cu multe ieşiri din cadrul constituţional democratic – în 2010 Universitatea Babeş-Bolyai şi-a sporit efortul de mărire a competitivităţii. Acest efort a fost stimulat în contextul acţiunilor de aniversare a 90 de ani de la întemeierea Universităţii româneşti din Cluj, moment istoric a cărui celebrare s-a încheiat cu ceremonia şi concertul aniversar din 16 aprilie 2010. În 2010 s-a trecut la selectarea – în premieră în ţara noastră – a centrelor şi personalităţilor de excelenţă (luând excelenţa în accepţiunea internaţională, drept creaţie, inovaţie sau descoperire recunoscută internaţional), conform Strategiei excelenţei la Universitatea Babeş-Bolyai (nr. 20.608 din 7 decembrie 2009).

În 2010 în ţara noastră a continuat să se aplice măsura greşită şi ilegală a guvernului, adoptată în 2009, de blocare a concursurilor pentru ocuparea de posturi didactice şi nedidactice. Rectoratul şi Senatul Universităţii Babeş-Bolyai au transmis guvernului şi parlamentului repetate memorii pentru a se renunţa la această măsură (nr. 6038 din 20 aprilie 2010), acţiuni ce au culminat cu solicitarea (nr. 23.2114 din 19 noiembrie 2010) de respectare a Constituţiei şi a Legii finanţelor publice (2002), care recunosc autonomia universitară şi faptul că universităţile de stat sunt instituţii publice finanţate din resurse proprii (bugetare şi extrabugetare). Universitatea Babeş-Bolyai a cerut şi în 2010 autorităţilor centrale reluarea reformei competente a universităţilor, revenirea la dubla specializare, reglementarea studiilor postdoctorale, restabilirea educaţiei şi a pedagogiei, compatibilizarea internaţională a teologiilor (nr. 1.352 din 1 februarie 2010). Covârşitoarea majoritate a cadrelor didactice din liniile de studii română, maghiară, germană, din toate cele douăzeci şi una de facultăţi şi din toate extensiunile Universităţii Babeş-Bolyai s-au pronunţat univoc împotriva adoptării proiectului de lege a educaţiei promovat de guvernul actual, ca fiind anacronic, eronat, incoerent şi dăunător învăţământului superior (sinteza fiind în volumul O lege eronată, Prea Universitară Clujeană, 2010, ISBN 978-973-595-207-5). Consorţiul Universitaria (compus din universităţile Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai, Alexandru Ioan Cuza Iaşi, Academia de Ştiinţe Economice Bucureşti, Universitatea de Vest Timişoara) s-a pronunţat repetat în acelaşi sens şi împotriva evitării dezbaterii proiectului de lege în Parlament.

Universitatea Babeş-Bolyai a ocupat locul I printre universităţile din ţară în cercetarea ştiinţifică înregistrată până la sfârşitul anului 2009. Ştiinţele sociale din universitate (după cum se poate observa în ierarhizările publicate, reluate în Buletinul informativ nr. 48 din 2010) au revenit în prim planul cercetărilor ştiinţifice. Au început să dea roade măsurile angajate de Rectorat, în 2008, de mărire a efectivului de reviste proprii ale Universităţii Babeş-Bolyai înregistrate în bazele de date internaţionale (8 reviste devenind ISI). A continuat investiţia susţinută în laboratoare de cercetare (vezi Buletinul informativ 23 din 2010 pp. 9-10). S-a pus în funcţiune Institutul de Tehnologie, a cărui organizare şi echipare a început în 2008. A fost conceput Programul Biotehnologiei (nr. 11.110 din 1 iulie 2010 ) şi s-a reorganizat Institutul de Cercetări Interdisciplinare (nr. 295 din 17 septembrie 2009). S-a creat Centrul de Studii Est-Europene, iar Institutul German a fost reorganizat. S-a trecut la crearea Fundaţiei Cercetării Ştiinţifice (nr. 23.062 din 31 martie 2010) şi a Fundaţiei Burselor de Studii (nr. 23.061 din 31 martie 2010).

Admiterea 2010 a reconfirmat atractivitatea Universităţii Babeş-Bolyai printre universităţile ţării. În condiţiile declinului demografic din ţară şi ale deteriorării condiţiilor economice ale familiilor din România, a avut loc o reducere a înscrierilor la admitere la nivelul bachelor, mai ales. Universitatea Babeş-Bolyai rămâne, însă, şi în aceste condiţii, cea mai mare şi mai complexă universitate din ţară. A avut loc o înnoire a multor specializări (mai ales la Geografie, Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Sociologie, Litere, Business şi altele). S-au instalat studiile postdoctorale. S-a trecut la cooperare pe scară sistematică cu firme internaţionale (din Finlanda, Austria, Germania şi altele), Universitatea Babeş-Bolyai a participat cu contribuţii proprii, publicate pe plan internaţional, la dezbaterea europeană asupra aplicării Declaraţiei de la Bologna (1999), a guvernanţei universitare, a reformei universitare. S-a elaborat noua strategie a life long learning şi continuing education (nr. 23.009 din 18 ianuarie 2010).

Universitatea Babeş-Bolyai şi-a organizat propriul Oficiu de Fund Raising (nr. 3.705 din 8 martie 2010), după ce şi-a organizat Oficiul de Accesare a Fondurilor Europene (2009) care, ambele, au lucrat la realizarea de proiecte şi de conexiuni cu mediul tehnologic, economic, instituţional. Au intrat în aplicare numeroase programe, care au permis salvarea într-o oarecare măsură a nivelului veniturilor personalului (după nechibzuita şi ilegala tăiere de salarii operată de guvern în mai 2010).

Studenţii şi-au reorganizat, prin alegeri regulamentare, reprezentarea în consilii profesorale şi Senat şi şi-au exprimat sistematic nemulţumirile, obiecţiile şi propunerile. Vocea studenţilor s-a exprimat constant. S-a trecut la evaluarea on-line a cursurilor de către studenţi (nr. 9750 din 14 iunie 2010), continuând aplicarea măsurilor europene de quality assurance. Universitatea Babeş-Bolyai a solicitat oficial acreditarea la instituţii abilitate (AQUIN, Bayreuth) din Germania (nr. 13.805 din 30 august 2010), acreditare menită să asigure, în continuare, modernizarea în profunzime a instituţiei.

Acţiunea internaţională a Universităţii Babeş-Bolyai a fost continuă, plină de iniţiative şi de efecte pozitive pentru instituţie. În 2010 a avut loc cea mai proeminentă vizită politică din istoria Universităţii Babeş-Bolyai: vizita cancelarului federal al Germaniei, Angela Merkel, un eveniment istoric pentru universitate, pentru Transilvania şi pentru ţară ca întreg. S-a lansat cooperarea Universitatea Babeş-Bolyai – Genova (29-30 ianuarie 2010). A avut loc reuniunea Universitatea Babeş-Bolyai – Corvinus la renumita universitate din Budapesta (27 ianuarie 2010). Universitatea Babeş-Bolyai a fost activă în organizarea The Hebraic Graduate School of Europe (Berlin). S-a lansat, împreună cu universitatea din Regensburg (Germania), Proiectul Ost-Passagen. S-a iniţiat cooperarea cu universităţi din Sao Paolo (Brazilia). În urma creării Institutului de Turcologie al Universităţii Babeş-Bolyai, cooperarea cu universităţile turceşti s-a pus în mişcare. S-a deschis cooperarea cu universităţile din Kazahstan, cu instituţii de învăţământ superior din Nigeria. S-au instalat programul de studii Uniunea Europeană – China şi programul de studii Uniunea Europeană – America Latină la facultăţile de Studii Europene şi Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor. Universitatea Babeş-Bolyai este implicată în Programul Dunării al Uniunii Europene. S-au dezvoltat cooperările fructuoase existente cu Zheijang University of Science and Technology (Hangzhou, China), instituţiile chineze asigurând deplasarea a peste patruzeci de persoane (studenţi şi cadre didactice) spre marea civilizaţie de la Răsărit. Institutul Confucius a fost extins, iar bazele Centrului Cultural Rus şi ale Centrului Cultural Brazilian, care se vor inaugura în curând, au fost deja puse.

În condiţiile precare ale economiei şi în contextul amatorismului administraţiei centrale a ţării, Universitatea Babeş-Bolyai a reuşit să-şi păstreze echilibrul financiar, în 2010, graţie resurselor proprii. Personalul instituţiei a condamnat măsurile greşite luate de guvern în condiţiile crizei indigene, începută în 2009. Universitatea Babeş-Bolyai a efectuat, în continuare, investiţii (inaugurarea Bazinului de Nataţie, în echipare completă, deschiderea construcţiei Căminului Studenţesc Sportul XXI Flavia Rusu, extinderea clădirii Geografia, construcţia clădirii din Sfântu Gheorghe şi altele). S-a proiectat departamentizarea unor facultăţi şi trecerea la problem-based organization a universităţii. S-a reacţionat la încercări de încălcare a reglementărilor şi la nereguli profesionale de la Ştiinţe Politice (nr. 6.047 din 20 aprilie 2010, nr. 23.150 din 12 iunie 20101 şi altele). Lipsa de competenţă şi de răspundere de la nivelul administraţiei ţării au împiedicat perceptibil paşii înainte în orice universitate din România. Intrarea în primele cinci sute de universităţi din lume a fost o obstacolată, în continuare, în ţara noastră de măsuri guvernamentale, precum blocarea ocupării posturilor (care împiedică o ratio competitivă), reducerea finanţării (care împiedică dezvoltarea), tăierea salariilor şi veniturilor (care subminează motivaţia), reducerea finanţării cercetării ştiinţifice (care descurajează investigaţiile de laborator) şi altele.

Ca şi în anii anteriori, Universitatea Babeş-Bolyai a încurajat personalul să atragă studenţi oferind studii de calitate, să se angajeze în cercetări ştiinţifice relevante, să obţină granturi, să lucreze în programe regionale, să desfăşoare consultanţă de specialitate, să dezvolte programe în cooperare cu economia privată, să susţină conferinţe şi să-şi mărească, pe aceste baze veniturile. Pe acest temei, veniturile personalului didactic şi nedidactic s-au ameliorat şi diversificat. Universitatea Babeş-Bolyai şi-a asigurat, în măsură competitivă în plan european, finanţarea din resurse produse de însăşi angajaţii săi, folosind oportunităţile amintite. Veniturile competitive sunt condiţia rezultatelor şi performanţelor competitive. Din păcate, politica greşit orientată şi măsurile ilegale ale guvernării din 2010 au lovit în stimulente indispensabile ale activităţii din universităţile din ţară.

Marea problemă care se conturează pentru 2011 este fructificarea premiselor asigurate până acum, în cadrul unei noi abordări administrative a cercetării ştiinţifice. Aceasta nu trebuie doar contabilizată şi nu se reduce la obţinerea granturilor, ci se orientează programatic spre generarea de inovaţii cu impact tehnologic, economic, instituţional, cultural şi de publicaţii competitive. O nouă politică a cercetării ştiinţifice este necesară la Universitatea Babeş-Bolyai şi în ţară, încât în 2011 să se intre efectiv în primele cinci sute de universităţi.

Opiniile exprimate în acest articol nu reprezintă neapărat poziția Orașul Cluj-Napoca.
Echipa noastră nu își asumă responsabilitatea, explicită sau implicită, asupra eventualelor prejudicii.

Lasă un comentariu

Foloseşte cu încredere: <a href="" title=""></a> <strong></strong> <em></em> <blockquote></blockquote>

Încercăm să avem o politică liberală vizavi de comentarii.
Te rugăm să menții o atmosferă pozitivă și constructivă în mesajele tale sau riști să ai accesul blocat.