Orașul Cluj-Napoca

Dezvoltă!

Implică-te! Cluj în imagini

Cimitirul Central

Un veritabil muzeu în aer liber, Cimitirul central din Cluj-Napoca adăpostește eita orașului de mai bine de patru secole.

Spectacolul tragic al morții generat de epidemia de ciumă din 1585, a constituit motivul înființării cimitirului. Atunci, „Consiliul celor 100 de bărbați”, autoritatea care administra orașul, a decis ca nici-o înmormântare a celor uciși de apriga maladie, să nu se ai sesfășoare în incinta cetății sau a bisericilor. Totodată, mai vechiul cimitir central, situat în aria Bisericii Sf. Mihail, a devenit neîncăpător.

Numărul mare de personalități care și-au găsit aici odihna de veci, coalborat cu diversitatea confesiunilor reprezentate în cimitir, fac din Cimitirul Central un adevărat „Panteon al Transilvaniei”.

Catolicii, luteranii, greco-catolici, reformați, evrei, ortodocși, coexistă în acest spațiu. Cu excepția cimitirului luteran și a celui evreiesc, nu există o grupare după criterii confesionale a mormintelor.

Cimitirul Central este cunoscut sub denumirea de Cimitirul Hajongard. Există anumite dezbateri cu privire la etimologia termenului hajongard. Se presupune că determinarea este derivată din numele familiei Hazinschart, familia sătească care avea în proprietate terenul, în limitele căruia s-a construit, la sfârșitul secolului al XVI-lea, cimitirul. O altă ipoteză cu privire la proveniența denumirii cimitirului este aceea că pe terenul actualului cimitir s-ar fi aflat o grădină denumită Hasengarten (Grădina cu iepuri) sau Haselgarten (Grădina cu Alune).

Extins pe o suprafață de 14 hectatre, Cimitirul Central este în topul celor mai mari cimitire din Europa de Sud – Est. Somptuoase monumente dunerare și elegante morminte nobiliare fac din Hajongard, unul dintre cele mai vizitate locații ale Clujului. Cea mai veche piatră funerară se află în partea luterană a Cimitirului Hajongard și Datează din anul 1599.

De menționat că urmare a unei decizii a comitetului cimitirului din 1885, toate pietrele funerare ale celor deshumați și a celor ale căror morminte nu mai erau îngrijite de apropiați, au fost plasate la intrarea în necropolă.

Câteva din personalitățile înmormântate în Cimitirul Hajongard:

  • Ion Agârbiceanu (1882-1963). Scriitor prolific, ziarist, poet greco-catolic și om politic. Director al ziarelor Patria și Tribuna din Cluj, poet și protopop de Cluj, segretar general al „Astrei”, senator și vicepreședinte al Senatului, membru titular al Academiei Române din 1955, s-a stins din viață la Cluj, în 28 mai, 1963.
  • Gyorgy Bánff II (1746-1822 ). Guvernator al Transilvaniei în perioada 1787 – 1822, a ridicat cel mai frumos edificiu baroc din Transilvania, actualul Palat Bánff.
  • Janos Apaczai Csere (1625-1659). Doctor în tehnologie și matematician, a redactat „Enciclopedia Maghiară”. Adept a lui Descartes și Copernic, a încercat să impună în sistemul de învățământ din Transilvania un sistem puritanist. Numit de Rackoczi II profesor la Alba Iuliam a fost îndepărtat în funcție tocmai din cauza divergențelor cauzate de viziunea puritanistă. Ajuns în 1655 la Cluj, a preluat funcția de profesor la colegiul din localitate, fiind urmat de mulți dintre studenții de la Alba Iulia. Moare la doar 34 de ani, la Cluj.
  • Samuel Brassai (1880-1897). Recunoscut drept ultimul „înțelept” al Transilvania, datorită numărului mare de domenii în care excela. Astfel, enumerăm aici: matematica, patagonia, lingvistica, filosofia, muzica, eseistica. A încetat din viață la Cluj la vulnerabila vârstă de 97 de ani.
  • Adriano Marino (1921-2005). Eseist, critic literar, istoric. Doctor în litere, asistent al profesorului Geoarge Călinescu la Catedra de Istoria literaturii române moderne la Universitatea București, cvadruplu câștigător al Premiului Uniunii Scriitoarelor, a scris numeroase studii pe teme literare, istorice, filozofice etc. Disident al regimului comunist, închis pe considerente politice timp de nouă ani (’49 – ’57), iar mai apoi deportat alți șase ani în Bărăgan.
  • Emil Racoviță (1868 – 1947). Explorator, biolog, speolog. A cucerit Antarctica împreună cu Amudsen, fiind primii oameni care au reușit să atingă Polul Sud. A fondat biospeologia, înființând la Cluj primul institut de acest gen din întreaga lume. Academician din 1920, președinte al Academiei Române în perioada 1926 – 1929.

Contact

Ultima actualizare:

Comentarii (1)

  1. LuFotoCJ

    Dincolo de atmosfera sumbră, Cimitirul Central își are spectaculosul său, arhitectural și istoric.
    Am realizat o serie de imagini reprezentative, ce pot fi văzute pe fotografiecluj.blogspot.com/2012/11/1-noiembrie-ziua-in-care-ii-comemoram.html .

    Răspunde

Lasă un comentariu

Foloseşte cu încredere: <a href="" title=""></a> <strong></strong> <em></em> <blockquote></blockquote>

Încercăm să avem o politică liberală vizavi de comentarii.
Te rugăm să menții o atmosferă pozitivă și constructivă în mesajele tale sau riști să ai accesul blocat.