Orașul Cluj-Napoca

Informează-te!

Implică-te! Cluj în imagini

Muzeul Botanic al Universității Babeș-Bolyai (UBB)

Dispunerea în Muzeul Botanic a materialului, care este conservat fie pe cale uscată (prin presare sau tridimensional sau sub formă de mulaje), fie pe cale umedă (în diverse lichide conservante), se face urmărind criteriile: sistematic, ecologic şi economic.

Prezentarea lumii plantelor în muzeu este întregită de turnantele şi tablourile ce reprezintă aspecte fitosociologice şi de ocrotire a naturii: de zonare şi etajare a vegetaţiei României, principalele rezervaţii botanice din ţară şi plantele pe care acestea le adăpostesc, plante endemice şi ocrotite din România.

Sunt expuse şi tablouri reprezentând aspecte fitogeografice, cu formaţiuni vegetale de pe Glob, cum ar fi tufărişurile xerofile mediteraneene (scrub, tomillares, frigana, garriga, machia), tablouri cu conifere europene, asiatice sau americane.

Colecții

Colecția de produse aromatice și condimentare

Colecția materii prime pentru încălzit și iluminat

Materiile prime pentru încălzit şi iluminat, reprezentate prin: cărbuni de lemn, turbă, cărbuni prelucraţi sub diferite tipuri, pot fi văzute în dulapul numărul 10.

Colecția de plante medicinale

Plantele medicinale (dulapurile 11-16) sunt utilizate în acest scop ca atare sau prin extragerea, din diversele lor organe, a unor substanţe cu efect benefic în tratarea unor variate afecţiuni, aşa-numitele principii active sau droguri. Plantele cunoscute din punct de vedere ştiinţific sunt expuse sub forma organelor utilizate pentru extragerea diferitelor droguri, aşa cum sunt cunoscute în Farmacopeea Română. În plus, sunt expuse două colecţii de „farmacii băbeşti”.

Plante textile

Vizionarea vitrinelor 17, 18 și 19 permite vizitatorului să descopere mulţimea de plante care pot fi utilizate în scopul obţinerii de fibre textile: pe lângă bine cunoscutele in, cânepă sau bumbac de la noi, sunt expuse fibre textile obţinute din plante ca Agave, Aloe, palmieri pentru fibre cum sunt: Borassus flabelifer, Attalea funifera sau cocotierul.

În vitrina 20 sunt prezentate produse de provenienţă românească sau străină, utilizate în activităţile casnice și care sunt confecţionate din materii prime naturale.

O altă valoroasă colecţie este cea dendrologică. Aceasta prezintă, în cele 5 vitrine (21-25), aproximativ 450 de mostre, cu secţiuni transversale atât prin esenţe indigene (tisă, brad, arţar, ienupăr, cireş, scumpie, nuc, lariţă, etc.) cât şi exotice (cocotier, eucalipt, abanos, roşcov, cedru, arborele de camfor, etc.).

Vitrina 27 prezintă produse manufacturiere realizate în gospodăriile ţăranilor din Țara Moţilor (doniţe, ciubere, tulnice, etc.), o gospodărie tipică din zona Câmpulung-Moldovenesc, în care sunt înfăţişate multiplele întrebuinţări ale lemnului, alături de alte produse obţinute prin prelucrarea lemnului: hârtia de scris, obţinută din frunzele palmierului Borassus flabellifer, cauciucul din Hevea brasiliensis, şa.

O serie de vitrine cuprinde creşteri anormale, determinate de atacul unor virusuri, ciuperci, insecte sau chiar plante (aşa-numitele cazuri teratologice), la trunchiuri, ramuri, flori sau fructe.

Prezentarea plantelor, sub aspectul importanţei lor economice, se încheie cu colecţia de seminţe de plante lemnoase şi ierboase, autohtone sau exotice.

Bacterii, alge, ciuperci, licheni, muşchi, ferigi, gimnosperme, angiosperme

Bacteriile au un rol extrem de important în natură, precum și pentru om. Cele circa 5.000 de specii se împart în trei grupe mari: heterotrofe, autotrofe şi mixotrofe. Bacteriile heterotrofe fac posibilă realizarea circuitului substanţelor între cele trei regnuri: mineral, vegetal şi animal. Acestea determină fixarea azotului liber din aer, participă la fermentaţii, formarea solului, etc. Bacteriile chemoautotrofe participă la formarea depozitelor de sulf, fier.

Algele sunt prezente pe Glob într-un număr de 6.000 de specii, având dimensiuni de la microscopice, până la câteva sute de metri (algele care formează mările de Sargassum). În Muzeul Botanic sunt expuse, în cele trei dulapuri, exemplare din toate cele patru tipuri de alge: albastre, verzi, brune şi roşii.

Ciupercile expuse în această parte a muzeului sunt necomestibile şi otrăvitoare. De asemenea, sunt prezentate câteva ciuperci fitopatogene şi principalele lor manifestări pe diversele organe ale plantelor, precum și câteva ciuperci epixile (care cresc pe arbori). Merulius lacrymans, buretele de casă, este deosebit de dăunător, el distrugând hârtia, dar şi lemnul construcţiilor, provocând adeseori pagube însemnate în arhive sau muzee. Acesta este expus în muzeu, într-o vitrină specială.

Lichenii pot fi văzuţi în dulapul nr. 37. Din cele circa 17.000 de specii de licheni saxicoli, corticoli şi tericoli, cunoscuţi pe Glob, aproximativ 10% sunt prezenţi şi la noi. Ei sunt primii colonizatori ai substraturilor golaşe şi neprietenoase, contribuind la pregătirea acestora în vederea colonizării cu alte specii. Din licheni ca Rocella tinctoria se fabrică turnesolul, Evernia prunastri este folosit în industria parfumurilor, lichenul renilor (Cladonia rangiferina) este o sursă importantă de hrană pentru reni, în toată perioada iernii.

Muşchii (briofitele) sunt reprezentaţi în muzeu prin 50 de specii (numai material original). Pe Glob există circa 20.000 de specii de muşchi, în flora ţării noastre fiind prezente circa 2.00 de specii. Expunerea în Muzeu este făcută în vitrina 38.

Ferigile (Pteridofitele) numără în total aproximativ 12.000 de specii, 70 dintre acestea fiind prezente şi în flora spontană a României. În dulapul 39 este prezentat, de asemenea, material autentic, cu specii atât din flora ţării, cât şi din cea exotică.

Ferigile pot avea la rândul lor multiple întrebuinţări: alimentare, medicinale (diuretice, combaterea viermilor intestinali, întărirea sistemului imunitar, etc.), industriale (lustruirea obiectelor de metal sau în tăbăcit), etc.

Dintre ferigile arborescente, al căror număr, de-a lungul anilor, s-a redus considerabil, azi fiind pe cale de dispariţie, şi care au dus la formarea celor mai vechi depozite de cărbuni de pe Glob, este prezent în muzeu un trunchi al ferigii Dicksonia antarctica, adus în anul 1911 din Insula Tasmania.

Coniferele (Gimospermele) sunt expuse în dulapurile 40-44. Colecţia este constituită din material presat, conuri şi seminţe de gimnosperme de la noi sau de pe alte continente: Pinus cembra, Taxus baccata, Araucaria imbricata, Torreja, Ginkgo biloba, Ephedra distachya, E. villarsi.

Coniferele au o mulţime de utilizări: alimentare (seminţe de Pinus, Ginkgo biloba, arilul seminţelor de Taxus), medicinale (efedrina extrasă din Ephedra, ienupărul – proprietăţi diuretice şi antireumatice), lemnul este utilizat la fabricarea mobilei, şindrilei, lemnul de molid la fabricarea claviaturilor, etc.

Un gimnosperm străvechi, rar şi interesant este Welwitschia mirabilis, prezent în deşertul Namib din Africa de Sud-Vest, ca rămăşiţă a florei de acum 100 de milioane de ani. Trunchiul poartă doar două frunze toată viaţa plantei, a căror lungime poate ajunge la câţiva metri şi care sunt sfâşiate datorită vânturilor puternice care bat în zonă. În partea superioară a trunchiului se dispun fie florile mascule, fie cele femele, după cum planta este fie un exemplar bărbătesc, fie unul femeiesc (este deci o plantă unisexuat dioică). Datorită faptului că exemplarele de Welwitschia s-au împuţinat considerabil, în prezent ea este ocrotită în toată lumea, fiind pusă sub protecţia legilor internaţionale de Conservare a Biodiversităţii.

Angiospermele, cele mai evoluate plante şi totodată cele mai numeroase, circa 250.000 de specii pe întreg Globul, din care aproximativ 3.500 prezente şi în flora României, sunt reprezentate în muzeu în restul vitrinelor (45-77) prin material presat sau conservat (frunze, flori, fructe, seminţe) de specii de monocotiledonate şi dicotiledonate, atât din flora României, cât şi din cea exotică.

Colecția de semințe de palmieri

Atenţia vizitatorilor este atrasă întotdeauna de colecţia de seminţe de palmieri care însumează circa 180 specii, între care poate fi admirată sămânţa „campion” a „lumii seminţelor”, cea a palmierului Lodoicea seychellarum, care cântăreşte 16 kilograme.

Program de vizitare

  • luni – vineri / 8:00 – 15:00

Tarife de vizitare

Prețul biletelor este inclus în tarifele de vizitare a Grădinii Botanice Alexandru Borza.

Contact

Share

Ultima actualizare:

Lasă un comentariu

Foloseşte cu încredere: <a href="" title=""></a> <strong></strong> <em></em> <blockquote></blockquote>

Încercăm să avem o politică liberală vizavi de comentarii.
Te rugăm să menții o atmosferă pozitivă și constructivă în mesajele tale sau riști să ai accesul blocat.