Orașul Cluj-Napoca

Învață!

Implică-te! Cluj în imagini

Cea mai slabă învăţare din istorie

Data publicării
Autor
Alexandru Ifrim

Se vorbeşte astăzi, despre „cel mai slab bacalaureat din istorie”, luându-se în seamă rezultatele făcute cunoscute de licee şi inspectorate şcolare. Într-adevăr, procentele de eşec sunt alarmante: licee în care nici un candidat nu a promovat, procentaje de promovare scăzute (rareori peste jumătate dintre candidaţi) la nivel de judeţe.
Se emit multe păreri: ministerul spune că de vină sunt elevii, ceea ce este aberant; alţii acuză disciplinele alese şi dificultăţile probelor, ceea ce este cel puţin discutabil. Cauza şi, fiind vorba de decizii, vina este în cu totul altă parte.

Băsescu spunea că şcoala produce „tâmpiţi”, iar alţii îi ţin isonul. Este oare legitim ca Băsescu, Udrea, Boc, Badea, Funeriu şi alţii de acest fel să vorbească despre nivelul învăţării şi al învăţământului?

Se observă că rezultatele la bacalaureatul 2011 sunt slabe pe scară mare, încât putem spune că avem nu doar „cel mai slab bacalaureat din istorie”, cum titrează jurnalele, ci şi „cea mai slabă învăţare din istorie”.

Sunt patru surse ale situaţiei actuale din învăţământ:

  1. se poate, desigur, discuta istoria domeniului (şi dacă nu cumva Burebista sau Vlad Ţepeş sunt de vină), dar elevii care au susţinut examenul de bacalaureat în 2011 au petrecut şase ani în învăţământul regimului Basescu; acesta a numit miniştri diletanţi, unii plagiatori sau persoane cu probleme psihice, care au introdus măsuri necugetate în sistem, ce-şi vădesc acum efectele;
  2. Băsescu a aplicat profesorimii lovituri grele (desfiinţări de şcoli, concedieri, tăieri de salarii, reduceri bugetare, evaluări prosteşti etc.) care au demotivat cadrele didactice;
  3. elevii înşişi sunt demotivaţi văzând că foşti elevi şi studenţi mediocri, persoane care au fraudat în fel şi chip ajung să conducă instituţiile ţării într-o democraţie desfigurată;
  4. România trăieşte, cum ne spun istoricii, sub cel mai incompetent guvern din istoria ei modernă, cu un minister al educaţiei care este depăşit complet de ceea ce-i revine să facă.

Ce este de făcut? Problemele nu se rezolvă dacă notele vor fi altele, ci numai dacă se revine la pregătire sistematică şi efort propriu. Este responsabil să anticipăm că dezastrul educaţiei va fi şi mai mare în anii ce vin, cât se menţin legislaţia şi măsurile lui Băsescu. Degringolada este abia la început în învăţământ, în condiţiile menţionate. Oricum se va judeca, trebuie să spun că este imperios necesar ca România să revină la reforme serioase şi să reia, cu pricepere, cu răbdare, cu devoţiune, reforma educaţiei pentru care s-a angajat în mai 2000 în faţa Uniunii Europene, când învăţământul din ţara noastră a fost primul capitol de negociere de aderare la Uniunea Europeană închis de către România. Atunci s-a aplicat un Curriculum Naţional în care s-au investit cinci sute de milioane de dolari, care a fost sincron şi a trecut drept unul dintre cele mai bune de pe continent. Găselniţele, cârpelile şi improvizaţiile nu dispensează de reforme făcute competent şi onest.

Share

Opiniile exprimate în acest articol nu reprezintă neapărat poziția Orașul Cluj-Napoca.
Echipa noastră nu își asumă responsabilitatea, explicită sau implicită, asupra eventualelor prejudicii.

Lasă un comentariu

Foloseşte cu încredere: <a href="" title=""></a> <strong></strong> <em></em> <blockquote></blockquote>

Încercăm să avem o politică liberală vizavi de comentarii.
Te rugăm să menții o atmosferă pozitivă și constructivă în mesajele tale sau riști să ai accesul blocat.